Referendumul pe justiție va avea loc odată cu alegerile europarlamentare din 26 mai. Deocamdată, întrebarea – sau mai degrabă întrebările – ce se vor afla pe buletinul de vot nu au fost formulate.
Dar președintele Klaus Iohannis a anunțat joi la Palatul Cotroceni că a transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la referendumul pe care, încă de la început, l-a numit „un referendum privind lupta anticorupţie şi integritatea funcţiei publice”. Președintele statului a anunțat ieri cele două teme supuse Referendumului pe justiție din 26 mai,
- interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție
- interzicerea adoptării de către Guvern a OUG-urilor pentru infracțiuni, pedepse și organizare judiciară
- toleranță zero față de fenomenul corupției, prin interzicerea amnistierii și grațierii reprezintă calea cea mai corectă pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar e și o garanție pentru asigurarea integrității în funcții publice
- societatea trăiește cu teamă când e anunțată ședință de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște. OUG pot fi atacate la Curtea Constituțională a României (CCR) numai de către Avocatul Poporului. E momentul ca să decidă cetățenii dacă nu ar trebui și alte autorități să aibă dreptul de a sesiza Curtea, pentru a stopa aceste ordonanțe.
Mai e până la definitivarea formulării întrebării/ întrebărilor, dar sugestiile au început deja să curgă. Iată câteva exemple:
- „Sunteți împotriva actelor normative care exclud de la răspunderea juridică sau ușurează răspunderea juridică a demnitarilor și funcționarilor din statul român?” (judecător Cristi Danileț)
- ”Sunteţi de acord cu prevederi mai favorabile în legislaţia care asigură integritatea funcţiei publice, combaterea corupţiei?” (jurnalist Liviu Avram)
- Activistul civic Tudor Cârstoiu propune chiar mai multe întrebări: ”Sunteţi de acord cu înăsprimea politicii penale a statului, inclusiv prin creşterea pedepselor pentru fapte de corupţie şi cele asimilate acestora?” ● ”Sunteţi de acord că pentru demnităţile publice alese sau numite ale administraţiei centrale şi locale să nu poată fi ocupată de persoane condamnate definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării?”
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
