Share
Sinecuri de lux în diplomația românească

Sinecuri de lux în diplomația românească

La jumătatea acestui an, 273 de angajați din instituții centrale și locale lucrau în cadrul ambasadelor și consulatelor României din străinătate, nu în urma unei cariere diplomatice clasice, ci prin detașare temporară.
Date oficiale analizate de Profit.ro arată că peste 50 dintre aceștia provin din administrațiile locale, în timp ce restul au fost selectați din ministere, Parlament, Guvern sau din instituții precum RA-APPS și Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

O „scurtătură” spre diplomație

În prezent, legislația permite ca personalul din alte ministere sau instituții să fie trimis în misiuni temporare peste hotare, cu funcții echivalente gradelor diplomatice și consulare, fără să fie obligat să treacă prin concursul de admitere în Corpul diplomatic și consular. Această „portiță” deschisă de lege a devenit, potrivit criticilor, un canal prin care funcții bine plătite și cu beneficii substanțiale ajung la persoane selectate politic.

Cine sunt detașații

Un document consultat de Profit.ro relevă că, la începutul lunii iunie:

  • 18 angajați din autorități și instituții locale ocupau posturi cu rang consular;
  • alți 31 lucrau la consulate și misiuni diplomatice ale României.

Cazurile sunt diverse și, uneori, surprinzătoare:

  • 17 persoane proveneau din SPP;
  • 13 de la RA-APPS;
  • altele din ministere, instituții culturale și educaționale, radioul și televiziunea publică, Academia Română, Autoritatea Feroviară Română;
  • iar într-un exemplu inedit, un șef de serviciu administrativ de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie din Iași a ajuns la Ambasada României din Varșovia.

Reforma anunțată de Guvern

Executivul pregătește blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului, măsură inclusă în „pachetul 2” de reforme, înainte de aplicarea „pachetului 3”, care vizează reducerea cu circa 20% a aparatului administrației centrale. Potrivit oficialilor, această restricție este considerată esențială pentru a opri fenomenul „rotirii” personalului între instituții, o practică ce ar putea submina eforturile de eficientizare.

În lipsa unor modificări legislative, diplomația românească riscă să rămână un teren fertil pentru sinecuri politice, unde loialitatea și conexiunile pot cântări mai mult decât experiența profesională sau competența în relațiile internaționale.

Vasile Petrovan


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.





Lasă un comentariu