Fărșangul din Dămăcușeni, ritualul care vestește primăvara în Țara Lăpușului - 33 minute în urmă
Șoferii care contestă suspendarea vor putea rămâne fără permis până la decizia finală - 49 minute în urmă
Paula Seling avertizează asupra unor conturi false care îi folosesc identitatea pentru a cere bani și cadouri - 3 ore în urmă
„Mărțișor – leagăn de dor”: La Sarasău se organizează un atelier de creație pentru copii - 4 ore în urmă
Blind Date with a Book – o întâlnire surprinzătoare cu lectura la Liceul Teoretic „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 4 ore în urmă
Primăvară azi, iarnă mâine: ce anunță meteorologii - 4 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (I) - 5 ore în urmă
Polițiștii s-au întrecut la schi și snowboard pe Pârtia Olimpică din Borșa - 5 ore în urmă
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat sprijinul guvernului său pentru Consiliul Național Secuiesc din România, în disputa cu Comisia Europeană - 6 ore în urmă
Bilanț și perspective pentru 2026 în cadrul ședinței C.A.R. a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului - 8 ore în urmă
S-au pierdut banii, dar nimeni nu este vinovat
România a pierdut, în liniște, o parte consistentă din fondurile pentru mediu incluse în PNRR, în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Aproape o treime din bani s-au evaporat, iar ministra Mediului, Diana Buzoianu, anunță acum o schimbare de strategie: mai puține programe cu vouchere, mai multă responsabilitate.
„O parte semnificativă dintre proiectele strategice – apă, canalizare, centre pentru colectarea deșeurilor – și-au pierdut finanțarea. Am reușit să salvăm o parte prin negociere, dar aproape o treime din bani au fost pierduți”, a spus Buzoianu, la B1 TV.
De ce s-au pierdut fondurile? Nimeni nu spune exact. Iar ministra nu pare preocupată să explice. În schimb, a găsit rapid o nouă direcție: stoparea programelor populare de tip voucher – cele pentru panouri fotovoltaice, electrocasnice sau termopane – pe motiv că „nu rezolvă problema de mediu”.
„Era această voucheriadă în care, dacă se dădeau tichete în două secunde, era considerat un succes. Dar asta nu rezolvă problema reală”, a spus Buzoianu.
Astfel, după ce fondurile au dispărut, ministerul schimbă brusc discursul: programele pentru populație devin „neproductive” (a câta oară?), iar accentul se mută pe infrastructura de bază.
„Dacă am de ales între vouchere pentru termopane și finalizarea proiectelor de apă și canalizare în localități fără aceste servicii, aleg apa”, a adăugat ministra.
O alegere, desigur, rațională, cu o singură problemă: apa și canalizarea nu se pot construi din bani care nu mai există.
Dar, ca în orice poveste administrativă românească, concluzia e simplă: banii s-au pierdut, programele se taie, iar vina rămâne suspendată în aer — ecologic vorbind.
Vasile Petrovan















