24 februarie 2026 marchează un moment greu de ignorat. Au trecut patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, iar războiul intră oficial în al cincilea an. Ceea ce Moscova numea în 2022 „operațiune militară specială”, cu obiectivul declarat de a readuce Ucraina în sfera sa de influență și de a ocupa rapid Kievul, s-a transformat într-un conflict lung, sângeros și costisitor, cu efecte profunde asupra întregii regiuni.
La București, Parlamentul României marchează acest moment printr-o serie de acțiuni simbolice. Fațada Palatul Parlamentului va fi iluminată în culorile drapelului ucrainean, iar steagul Ucrainei va fi arborat în fața clădirii. Este un gest de solidaritate, dar și un mesaj politic clar: România rămâne alături de Ucraina. De la începutul invaziei, Bucureștiul a oferit sprijin umanitar, logistic și politic, devenind unul dintre punctele-cheie de stabilitate la granița estică a Uniunii Europene și a NATO.
La nivel militar, situația este complexă. Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Totuși, o parte din aceste teritorii, precum Peninsula Crimeea și zone din Donețk și Lugansk, erau deja sub control rusesc din 2014.
În ultimii doi ani, linia frontului s-a stabilizat în mare măsură, cu avansuri lente ale forțelor ruse în est. Costurile acestor „câștiguri” sunt însă uriașe. Potrivit datelor prezentate de ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, Rusia pierde lunar între 30.000 și 35.000 de militari în ofensivă. În ultimele 12 luni, ar fi ocupat aproximativ 1,5% din teritoriul ucrainean, cu un preț mediu de 156 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat cucerit.
În paralel, Rusia se confruntă cu sancțiuni economice severe și cu o dependență tot mai mare de China. Prezența pe front a zeci de mii de soldați nord-coreeni în ultimii doi ani este un semnal clar al presiunii asupra resursei umane.
La Moscova, mesajul oficial rămâne unul de forță. Pe 23 februarie, de Ziua apărătorului patriei, Vladimir Putin a decorat militari implicați în conflict, într-o ceremonie organizată la Kremlin. Liderul rus a reiterat importanța consolidării triadei nucleare și a dezvoltării tehnologiilor militare, prezentând războiul drept o luptă pentru viitorul și independența Rusiei.
În același timp, investigații jurnalistice independente au adus în atenția opiniei publice acuzații grave privind tratamentul aplicat prizonierilor ucraineni. Cazul generalului rus Roman Demurciev, acuzat de tortură și execuții, a amplificat îngrijorările legate de respectarea legilor războiului. Ucraina a deschis mai multe dosare penale pentru documentarea acestor presupuse atrocități.
De cealaltă parte, Ucraina se confruntă la rândul ei cu pierderi mari și cu probleme legate de mobilizarea resursei umane. Totuși, în patru ani de conflict, Kievul a reușit o transformare rapidă a industriei de apărare. Dacă în 2022 capacitatea complexului industrial militar era estimată la aproximativ un miliard de dolari, în prezent aceasta ar fi ajuns la aproape 35 de miliarde de dolari anual. Aproximativ 60% din armamentul folosit pe front este produs acum în Ucraina. În domeniul dronelor, progresul este și mai evident: aproape 90% dintre dronele utilizate de armata ucraineană sunt fabricate intern. Ucraina a devenit un lider în războiul asimetric, folosind tehnologia pentru a compensa diferențele de resurse. Parteneriatul cu statele europene, cu SUA și Canada a fost esențial pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei. Modelul prin care unele state finanțează direct producția de armament în fabricile ucrainene a permis livrarea rapidă a echipamentelor pe front.
În plan politic, obiectivele Kievului rămân aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Procesul de integrare europeană continuă, în paralel cu efortul de război. Ambasadorul ucrainean a transmis mulțumiri României pentru sprijinul acordat în acești ani, inclusiv pentru campaniile umanitare recente prin care au fost trimise generatoare și echipamente către zonele afectate de bombardamentele asupra infrastructurii energetice.
În ceea ce privește temerile legate de școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, partea ucraineană susține că nu există un document oficial care să prevadă închiderea lor. Rețeaua actuală include 63 de instituții cu predare integrală sau parțială în limba română, iar reforma educațională urmărește alinierea la standardele europene.
La începutul celui de-al cincilea an, războiul pare blocat într-un echilibru dureros. Rusia nu și-a atins obiectivul inițial de a controla rapid Ucraina, iar Ucraina nu și-a recuperat integral teritoriile ocupate. Între timp, mii de familii din ambele țări plătesc prețul unui conflict care a schimbat deja arhitectura de securitate a Europei.
Iluminarea în albastru și galben a Palatului Parlamentului din București este un gest simbolic. În spatele lui stau însă patru ani de distrugeri, pierderi umane uriașe și o întrebare care rămâne deschisă: cât va mai dura acest război și în ce condiții se va încheia?
Vasile Petrovan
