Pr. Adrian Dobreanu: Scurtă meditație la Dreapta Judecată a lui Dumnezeu - 9 minute în urmă
Maramureș, în Top 10 Destinații FIJET România 2026 - 57 minute în urmă
Fărșangul din Dămăcușeni, ritualul care vestește primăvara în Țara Lăpușului - 2 ore în urmă
Șoferii care contestă suspendarea vor putea rămâne fără permis până la decizia finală - 3 ore în urmă
Paula Seling avertizează asupra unor conturi false care îi folosesc identitatea pentru a cere bani și cadouri - 5 ore în urmă
„Mărțișor – leagăn de dor”: La Sarasău se organizează un atelier de creație pentru copii - 5 ore în urmă
Blind Date with a Book – o întâlnire surprinzătoare cu lectura la Liceul Teoretic „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 5 ore în urmă
Primăvară azi, iarnă mâine: ce anunță meteorologii - 6 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (I) - 7 ore în urmă
Polițiștii s-au întrecut la schi și snowboard pe Pârtia Olimpică din Borșa - 7 ore în urmă
Putin sau Lavrov – cine trage sforile la Moscova?
În ultima perioadă, scena politică internațională a fost surprinsă de ascensiunea neașteptată a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a reușit să atragă asupra sa mai multă atenție decât președintele Vladimir Putin și chiar decât omologul său american, Donald Trump. Această schimbare de ton ridică întrebări incomode: asistăm la o repoziționare reală a centrelor de putere din Rusia sau doar la o strategie abilă de propagandă?
Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu, a lansat un semn de întrebare incomod: cine ia deciziile decisive la Moscova? Intervențiile repetate ale lui Lavrov, uneori contrazicându-l public pe Putin, alimentează suspiciunea că ministrul ar putea să fie mai mult decât un simplu executant al politicilor Kremlinului.
Situația a devenit și mai ambiguă după summitul din Alaska, unde președintele Trump a vorbit pentru prima dată despre posibile garanții militare de securitate pentru Ucraina. Reacția rapidă și vehementă a lui Lavrov – care a catalogat ideea drept o „intervenție străină” inacceptabilă, a părut să anuleze implicit promisiunile făcute chiar de Putin în cadrul întâlnirii bilaterale.
Mai mult, într-o întorsătură neașteptată, Lavrov a venit cu o propunere greu de înțeles pentru partenerii occidentali: Rusia ar trebui să figureze printre statele care oferă garanții de securitate Ucrainei. Declarația, aparent paradoxală după invazia rusă și numeroasele victime civile, sugerează că Lavrov încearcă să impună un nou cadru de negociere, ceea ce presupune o autoritate semnificativă în interiorul conducerii de la Moscova.
În acest context, întrebarea rămâne: este Putin în continuare arhitectul deciziilor majore ale Rusiei sau Lavrov a devenit adevăratul strateg din umbră, capabil să redeseneze regulile jocului? Tot mai mulți analiști compară atmosfera de la Moscova cu cea din 19 august 1991, când un grup restrâns, a încercat să schimbe brutal direcția țării printr-o lovitură de stat.
Deocamdată, cert este doar că echilibrul intern al puterii ruse rămâne neclar, iar modul în care aceste tensiuni se reflectă în politica externă va influența decisiv soarta conflictului din Ucraina și stabilitatea europeană.
Vasile Petrovan















