După consultări tensionate și o amânare de câteva zile, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat oficial pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, drept candidat pentru funcția de prim-ministru. Decizia vine într-un moment de maximă incertitudine politică și economică, pe fondul presiunilor europene privind reducerea deficitului bugetar și al neînțelegerilor persistente legate de politica fiscală a viitorului guvern.
Desemnarea lui Bolojan a fost inițial prevăzută pentru 19 iunie, însă a fost amânată din cauza divergențelor dintre acesta și președinte, în special în privința TVA-ului. Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan a venit la Cotroceni cu un plan care prevedea majorarea TVA ca soluție rapidă pentru ajustarea bugetară, în timp ce președintele Dan a refuzat categoric această variantă, invocând riscurile economice și sociale pe termen scurt.
În cele din urmă, cei doi au ajuns la un compromis: menținerea nivelului actual de TVA, cel puțin pentru moment, urmând ca viitorul cabinet să își concentreze eforturile pe reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării fiscale.
Într-o scurtă declarație de presă, Ilie Bolojan a transmis că acceptă această responsabilitate într-un context dificil și că va începe imediat negocierile pentru formarea unei majorități guvernamentale solide. „Știu că nu va fi ușor, dar împreună cu președintele României, cu partidele, cu partenerii noștri și cetățenii, putem trece de această situație dificilă și repune România pe un drum bun”, a afirmat el.
Viitorul cabinet va avea la dispoziție doar câteva luni pentru a dovedi că poate redresa cursul fiscal al țării. În urma unei decizii luate la Bruxelles, Consiliul ECOFIN a extins termenul-limită pentru prezentarea rezultatelor măsurilor de reducere a deficitului bugetar până la 15 octombrie. Acest răgaz de trei luni este considerat crucial pentru România, care riscă sancțiuni severe în cadrul procedurii de deficit excesiv dacă nu prezintă rezultate concrete în ceea ce privește reducerea cheltuielilor și eficientizarea colectării fiscale.
Președintele Nicușor Dan a subliniat, în cadrul declarațiilor oficiale, necesitatea unei majorități parlamentare solide care să susțină viitorul guvern: „E în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă. Partidele au înțeles acest lucru și au dat dovadă de responsabilitate.” Dan a reiterat importanța respectării angajamentelor asumate în fața Uniunii Europene și a exclus din start măsuri care ar putea destabiliza economia, precum creșteri bruște de taxe.
Potrivit Constituției, Ilie Bolojan are la dispoziție maximum 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a componenței cabinetului. În spatele ușilor închise, negocierile politice se intensifică, iar structura viitorului executiv rămâne incertă.
În ecuație intră și partidele-cheie din Parlament, care trebuie convinse să susțină noul guvern. În lipsa unei majorități clare, riscul unui eșec în Parlament nu este exclus.
Desemnarea lui Ilie Bolojan marchează începutul unui nou capitol politic într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări structurale majore. Cu presiunea Bruxelles-ului pe deficit, cu o economie tensionată și cu o populație tot mai îngrijorată de viitor, misiunea noului premier nu va fi deloc simplă.
Ceea ce se conturează în aceste zile nu este doar o criză guvernamentală, ci un test de maturitate politică și de coeziune națională. Iar modul în care va răspunde clasa politică românească în următoarele săptămâni ar putea influența decisiv traiectoria economică și democratică a țării pentru următorii ani.
Vasile Petrovan
