Fărșangul din Dămăcușeni, ritualul care vestește primăvara în Țara Lăpușului - 34 minute în urmă
Șoferii care contestă suspendarea vor putea rămâne fără permis până la decizia finală - 50 minute în urmă
Paula Seling avertizează asupra unor conturi false care îi folosesc identitatea pentru a cere bani și cadouri - 3 ore în urmă
„Mărțișor – leagăn de dor”: La Sarasău se organizează un atelier de creație pentru copii - 4 ore în urmă
Blind Date with a Book – o întâlnire surprinzătoare cu lectura la Liceul Teoretic „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 4 ore în urmă
Primăvară azi, iarnă mâine: ce anunță meteorologii - 4 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (I) - 5 ore în urmă
Polițiștii s-au întrecut la schi și snowboard pe Pârtia Olimpică din Borșa - 5 ore în urmă
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat sprijinul guvernului său pentru Consiliul Național Secuiesc din România, în disputa cu Comisia Europeană - 6 ore în urmă
Bilanț și perspective pentru 2026 în cadrul ședinței C.A.R. a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului - 8 ore în urmă
Cum informația scoasă din context creează panică pe tema trupelor americane
În ultimele 48 de ore, mai multe postări de pe rețelele sociale au afirmat că „parteneriatul strategic cu SUA a fost distrus” și că „retragerea trupelor americane marchează sfârșitul colaborării militare”, și, desigur, se caută vinovați. Aceste afirmații au generat confuzie și anxietate, însă ele amestecă două concepte diferite: parteneriatul bilateral și apartenența la NATO.
Parteneriatul strategic dintre România și SUA, stabilit în 1997, este un acord bilateral, prin care cele două state cooperează direct în domenii precum apărarea, securitatea, energia sau educația. Prezența trupelor americane în România se bazează pe acest acord, dar ea nu este permanentă și poate fi ajustată în funcție de deciziile militare ale SUA.
Pe de altă parte, România este membru NATO din 2004, iar SUA este, de asemenea, membru fondator. Ca membri NATO, ambele țări fac parte dintr-o alianță de apărare colectivă. Trupele dislocate sub egida NATO nu sunt legate direct de parteneriatul bilateral, ci fac parte din angajamentele aliate. Astfel, chiar dacă SUA reduce temporar contingentul bilateral, România continuă să beneficieze de protecția NATO și de prezența altor state membre.
Problema, așadar, nu este retragerea trupelor americane în sine, ci modul în care această informație este prezentată. Titluri alarmiste și interpretări exagerate creează impresia unei crize majore acolo unde realitatea este mult mai nuanțată. Parteneriatul bilateral nu a fost „distrus”, iar apartenența la NATO asigură în continuare un cadru de cooperare și protecție.
În concluzie, teoriile alarmiste despre „sfârșitul parteneriatului strategic” sunt mai degrabă reacții emoționale decât reflecții obiective. Separarea clară a realităților bilaterale și multilaterale este esențială pentru a înțelege corect situația.
Vasile Petrovan















