Parlamentul ungar urmează să voteze o serie de modificări constituționale cu impact major asupra societății civile și comunității LGBTQ+, într-un context deja tensionat între Budapesta și Bruxelles. Propunerile, susținute de partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, vizează reglementarea identității de gen, limitarea finanțărilor externe către ONG-uri și restricționarea dreptului la întrunire , inclusiv prin interzicerea marșurilor Pride.
O nouă direcție constituțională: două sexe recunoscute oficial
Printre cele mai dezbătute puncte se numără consacrarea constituțională a faptului că Ungaria recunoaște doar două sexe – masculin și feminin – în conformitate cu principiile conservatoare ale guvernului. În același pachet legislativ, se afirmă că protejarea dezvoltării fizice și morale a copiilor are prioritate asupra altor drepturi fundamentale, justificând astfel excluderea manifestărilor LGBTQ+ din spațiul public.
Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului, a declarat într-un mesaj postat pe platforma X (fostul Twitter) că aceste măsuri sunt menite să întărească suveranitatea națională și să protejeze copiii de influențe ideologice străine.
Parada Pride, interzisă prin lege
Modificările constituționale completează o lege deja adoptată la 18 martie, care interzice desfășurarea marșului anual Pride în Ungaria. Măsura a generat reacții vehemente din partea societății civile și a comunității LGBTQ+, care acuză o tendință sistematică de marginalizare. Într-o petiție publicată online, organizatorii Pride avertizează că limitarea dreptului la întrunire pentru o comunitate minoritară poate crea un precedent periculos pentru alte forme de exprimare pașnică.
Reacții internaționale și implicații europene
Modificările propuse au atras deja atenția instituțiilor europene și a organizațiilor pentru drepturile omului. Uniunea Europeană urmărește cu preocupare aceste evoluții, într-un context în care Ungaria se confruntă cu critici constante legate de statul de drept, libertatea presei și independența justiției.
Contestatarii spun că reformele constituționale riscă să reducă libertățile fundamentale, să amplifice polarizarea societății și să adâncească distanța dintre Ungaria și valorile democratice europene.
Un paravan electoral?
Analiștii politici consideră că aceste măsuri au și o miză electorală. Premierul Viktor Orban, aflat în pregătiri pentru alegerile din 2026, pare să își consolideze sprijinul în rândul electoratului naționalist și al extremei drepte, într-un context economic incert și cu o opoziție care începe să se reorganizeze. Majoritatea de două treimi pe care Fidesz o deține în parlament, susținută de aliați din zona radicală, face ca adoptarea acestor modificări să fie aproape sigură.
Ținta: finanțarea externă și dubla cetățenie
Pe lângă restricțiile legate de comunitatea LGBTQ+, noile amendamente prevăd și posibilitatea suspendării cetățeniei pentru maghiarii care dețin și cetățenia unei țări din afara Uniunii Europene. Guvernul justifică această măsură prin nevoia de a combate ceea ce numește rețele de influență politică finanțate din afara țării, care, potrivit autorităților, ar submina suveranitatea Ungariei.
Rezultatul va fi privit cu interes atât de societățile democratice, cât și de comunitățile afectate direct.
Vasile Petrovan
