La 25 de ani de când și-a consolidat puterea într-un stil autocratic, Vladimir Putin rescrie istoria în fața propriului popor și a unei lumi încă zguduite de consecințele războiului din Ucraina. Într-un documentar intitulat „Rusia. Kremlinul. Putin. 25 de ani”, difuzat la ore de maximă audiență pe Rossiya-1, România este acuzată – din nou – că ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor cu Rusia. Motivul? Găzduirea unor baze NATO.
Ca într-un refren obosit, Putin revine la discursul său de la Conferința de Securitate de la München, din 2007, unde avertiza „cu subînțelesuri” despre pericolele extinderii NATO către est. Relevanța reluării acestor idei în 2025 nu e deloc întâmplătoar. Liderul de la Kremlin pare să-și justifice retroactiv deciziile sângeroase din ultimii ani, iar România e, în mod convenabil, din nou băgată în sacul vinovăției.
În documentarul cu tentă puternic propagandistică, Putin susține că amplasarea de baze americane în România și Bulgaria ar fi alimentat anxietățile Rusiei și că NATO ar fi ignorat „mesajele de pace” transmise de Moscova. De aici, insinuează președintele rus, ar fi început totul. Ucraina, războiul, crimele de război? Doar o consecință a unei presupuse provocări venite dinspre Vest?
Românii privesc astfel de declarații cu o frustrare crescândă. Nu doar pentru că sunt false , dar pentru că vin de la liderul unei țări care a invadat brutal o națiune vecină, a bombardat orașe și a sfidat flagrant dreptul internațional. Să fii acuzat că ești vinovat pentru agresiunea altuia, doar pentru că ai ales democrația și securitatea colectivă, nu poate decât să revolte.
Ministerul Afacerilor Externe a reacționat rapid și ferm, subliniind că aderarea la NATO a fost „voința suverană a poporului român”, nu o provocare, ci o alegere legitimă de securitate într-o regiune instabilă. Mai mult, MAE denunță încercările Rusiei de a găsi justificări retroactive pentru un război ilegal și neprovocat.
„Singura amenințare reală la adresa securității în Europa vine dinspre Federația Rusă, care a declanșat un conflict devastator și menține o retorică agresivă în paralel cu o campanie dezinformare împotriva UE și NATO”, a transmis MAE într-un comunicat oficial.
Aceasta nu este prima oară când România devine ținta unor acuzații nefondate venite de la Moscova. Dar contextul face ca această reiterare să fie cu atât mai revoltătoar. Într-un moment în care Rusia e izolată internațional, când suferința ucrainenilor e vizibilă și documentată, iar solidaritatea europeană e vitală, Kremlinul alege să revină la obsesia sa: extinderea NATO.
România nu cere scuze pentru alegerile sale. Nu are de ce. Apartenența la NATO și UE este expresia clară a unei orientări democratice, a unui drum liber ales.
Vasile Petrovan
