Eleva băimăreancă Suba Daria Maria, pe podium la Campionatul Național de Wing Chun Kuen și Cupa României la Bingdao, desfășurate la Craiova - 20 minute în urmă
La împlinirea vârstei de 105 ani, Ileana Mihalca din Petrova a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” - 29 minute în urmă
La 96 de ani de la naștere, poetul Tiberiu Utan a fost comemorat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 39 minute în urmă
CS Minaur caută a treia victorie cu CSM Târgu Jiu din acest sezon - 1 oră în urmă
La mulți ani, Iosif Boroș! - 2 ore în urmă
Solidaritate și generozitate în pragul Sărbătorilor Pascale: în Baia Mare se derulează Campania Națională de Colectă de Alimente- ediția a XIV-a - 2 ore în urmă
Clubul de poezie revine la Cărturești Baia Mare - 3 ore în urmă
Schitul „Buna Vestire” din Șomcuta Mare se pregătește de hram - 3 ore în urmă
Modificări în trafic în Baia Mare - 3 ore în urmă
Baia Sprie devine centrul artelor vizuale: Expoziție de anvergură a artiștilor plastici din Satu Mare - 3 ore în urmă
Într-o zi de 20 iunie se stingea din viață la Paris, Emil Cioran
Emil Cioran s-a născut pe 8 aprilie 1911, la Rășinari şi s-a stins din viaţă pe 20 iunie 1995, la Paris. Cioran a fost un filozof și scriitor român devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor ’90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretențioase și stupide”.
Emil Cioran a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori ai secolului al XX-lea. Afectat de Alzheimer, filosoful uitase cine este în ultimele zile ale vieţii sale şi reîncepuse să vorbească în limba română, după mai bine de 50 de ani. Într-o declarație care surprinde esența existenței sale, Cioran a afirmat: „Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac.” Pentru el, libertatea a fost esențială, refuzând să se supună rigorilor și obligațiilor impuse de o carieră tradițională. Această libertate i-a permis să exploreze adâncimile gândirii umane fără constrângeri, dedicându-și timpul lecturii și scrierii. A citit mult, dar numai ceea ce i-a plăcut, iar efortul său literar a fost răsplătit prin satisfacția de a rămâne fidel propriilor idei și gusturi. Cioran a fost adesea nemulțumit de propriile scrieri, dar a găsit în stilul său de viață o sursă de satisfacție: „Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm.” Această declarație subliniază dualitatea existenței sale – un critic nemilos al umanității și al sieși, dar și un om care a găsit bucurie în libertate.
Emil Cioran a lăsat în urmă o operă filosofică profund pesimistă și o viață trăită în libertate și conformitate cu propriile principii.
Astăzi, Emil Cioran este amintit nu doar pentru scrierile sale provocatoare, ci și pentru viața sa trăită în afara normelor. El rămâne o sursă de inspirație pentru toți cei care caută să-și trăiască viața în conformitate cu propriile principii, indiferent de costuri.
Lăcrimioara ZOTA















