19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 25 minute în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 3 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 4 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 5 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 5 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 6 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 7 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 7 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 7 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 8 ore în urmă
Dr. Tiberiu Alexa: Artiști și Toposuri. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (XV)
ARTISTI ȘI TOPOSURI. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (XV)
- TOPOGRAFII CULTURALE DE GEN: FEMEIA–ARTIST

Ilustrația 1: pictorița Nicoletaa Sárossy – Ferenczy în atelier, Baia Mare, atelier din Colonia Pictorilor, (1923 ?), fotograf necunoscut, prelucare digitalizată, colecție priată, Baia Mare.
Dacă în primii ani ai colonizărilor ȘCOLII HOLLÓSY prezențele feminine au reprezentat excepții, începând din 1900 numărul cursantelor femei a crescut constant printre coloniștii temporari. Apoi, în anii de funcționare a Școlii Libere de Pictură (1902-1927) și a instituțiilor educaționale succesoare (1927-2021), în mediul creativ din CENTRUL ARTISTIC BAIA MARE participarea resursei umane feminine a înregistrat o creștere rapidă și „explozivă”, ajungând să depășească ponderea de 50% în anii perioadei interbelice !
Categoria coloniștii permanenți – ce grupează creatorii deplin formați profesional și deja productivi pentru piața de artă – a continuat să rămână, însă, predominant masculină. Până târziu, înspre sfârșitul secolului al XX-lea, artistele femei au constituit o „minoritate de gen” în structura comunității artistice băimărene. Mai mult, rareori ele s-au impus în topul ierarhiei valorilor și recunoașterii publice… Desigur, o asemenea „restricționare” s-a putut petrece (și, cel mai adesea !, se petrece și astăzi…) pentru că LEGITIMATORII AU FOST ȘI CONTINUĂ SĂ FIE DE GEN PREPONDERENT MASCULIN ! …iar pe de altă parte, pentru că – nu-i așa ?!? – trăim, mereu, într-o imuabilă «LUME A BĂRBAȚILOR» !!!
Cu toate acestea, istoria artistică băimăreană a „produs” și/sau a „găzduit” adevărate și notabile „amendamente la regulă”!
Excepțiile se numesc:
Ernestine LOHWAG, Marie LANOW-GALIMBERTOVA-PROVÁZKOVÁ, Valeria DÉNES, Gizela DÖMÖTÖR, Noémi FERENCZY, Mária MODOK, Maria LOTZ, Sarah EGLY, Marioara DROC, Antonia K. CSÍKOS, Florența PRETORIAN, Lucia DEMETRIAD BĂLĂCESCU, Elena VAVILYNA, Juci SZABADOS, Letiția MUNTEAN, Constanța PANCU, Ana VELICESCU, Mandia ULLEA, Lidia AGRICOLA, Valentina BOȘTINĂ, Zoe VIDA-PORUMB, Edith LUGOSSI, Iudit CRĂCIUN, Vera BARKOCZY, Cristina CUCU, Cornelia MANEA, Laura GHINEA, Kinga GYÖRI, Anamaria NAGY, Ioana VRAJA, Anamaria STANCIU, ș.a.
Dr. Tiberiu ALEXA
Citește și
















