Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, s-a născut la 23 mai 1931 în Firiza, județul Maramureș. Este una dintre figurile centrale ale Bisericii Greco-Catolice din România și un martor direct al celor mai dificile momente din istoria acesteia.
Viața sa nu este doar o biografie personală, ci și o oglindă a istoriei recente. A avut parte de o copilărie într-o familie numeroasă, formare într-o Românie interbelică, tinerețe marcată de regimul comunist, ani de muncă forțată și supraveghere, apoi slujire clandestină și, în final, conducere a Bisericii într-o perioadă de libertate și reconstrucție.
Lucian Mureșan s-a născut într-o familie profund credincioasă, fiind al zecelea dintre cei doisprezece copii ai lui Petru și Maria Mureșan (născută Breban). A crescut în Firiza și Ferneziu, într-un mediu rural în care viața era simplă, dar marcată de valori solide, de credință, muncă și solidaritate. Școala primară a urmat-o în localitatea natală, apoi a continuat la Baia Mare, unde a parcurs gimnaziul. A absolvit și o școală profesională de prelucrare a lemnului, iar în paralel și-a finalizat studiile liceale la forma fără frecvență. Încă din această perioadă se contura dorința sa de a urma o cale religioasă.
Între 1951 și 1954, Lucian Mureșan a efectuat serviciul militar obligatoriu. A urmat Școala de ofițeri de aviație de la Turnișor (Sibiu), pe care a absolvit-o, fiind încadrat ulterior în aviația militară. A fost repartizat la Craiova, însă ascensiunea sa militară a fost întreruptă brusc după ce autoritățile comuniste au descoperit apartenența sa la Biserica Română Unită cu Roma, interzisă în 1948. A fost mutat disciplinar la muncă grea, la șantierul hidrocentralei de la Bicaz, într-un detașament de muncă. În 1954 a fost lăsat la vatră. Această perioadă marchează începutul unui traseu dificil, în care vocația religioasă s-a lovit direct de restricțiile regimului politic.
După armată nu a putut urma imediat studiile teologice, întrucât Biserica Greco-Catolică era scoasă în afara legii. A lucrat în mai multe domenii pentru a-și asigura traiul, dar a continuat să caute o cale de formare spirituală. Momentul decisiv a venit în 1955, când, cu sprijinul episcopilor Iuliu Hossu și Áron Márton, a fost admis la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, alături de alți tineri greco-catolici. A fost o perioadă de formare intensă, dar și de supraveghere constantă din partea autorităților. În 1958, presiunile politice au dus la întreruperea studiilor, iar grupul de seminariști a fost forțat să părăsească institutul.
După despărțirea de seminar, Lucian Mureșan a intrat într-o perioadă dificilă. A fost urmărit de Securitate și a întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă. A lucrat ca muncitor necalificat în cariere de piatră, apoi la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Maramureș. În ciuda acestor condiții, nu a abandonat niciodată formarea teologică. A continuat studiile în clandestinitate, alături de foști profesori ai academiilor teologice desființate, și a contribuit la pregătirea noilor generații de tineri care doreau să devină preoți. Acești ani au fost marcați de discreție, prudență și perseverență, dar și de o activitate pastorală desfășurată în secret.
La 19 decembrie 1964, în Cluj, Lucian Mureșan a fost hirotonit preot în clandestinitate de episcopul Ioan Dragomir. Acest moment a deschis o nouă etapă a vieții sale. În anii următori, a desfășurat o activitate pastorală intensă, dar discretă, în special în Maramureș și Țara Oașului. A avut grijă de comunități mici, a sprijinit credincioșii și a format tineri în credință, în condiții în care orice activitate religioasă era atent monitorizată.
Căderea regimului comunist a adus și revenirea oficială a Bisericii Greco-Catolice. În acest context, Lucian Mureșan a fost numit Episcop de Maramureș în 1990 de Papa Ioan Paul al II-lea, iar în același an a fost consacrat episcop la Baia Mare. În 1994 a fost numit Arhiepiscop Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș, conducând astfel una dintre cele mai importante structuri ale Bisericii Române Unite. În 2005, odată cu ridicarea Bisericii la rang de Arhiepiscopie Majoră, a devenit Arhiepiscop Major. Un moment important în viața sa a fost anul 2012, când Papa Benedict al XVI-lea l-a creat cardinal. Această recunoaștere a confirmat rolul său esențial în păstrarea credinței greco-catolice în perioada comunistă și în reconstrucția Bisericii după 1990. A fost al treilea cardinal al României, după Iuliu Hossu și Alexandru Todea.
Parcursul Cardinalului Lucian Mureșan este unul neobișnuit: de la pilot militar la muncitor în condiții grele, de la seminarist interzis la preot clandestin, apoi de la episcop în ilegalitate la lider al unei Biserici recunoscute oficial. Această transformare reflectă nu doar destinul personal, ci și istoria unei comunități religioase care a supraviețuit prin credință și continuitate.
A murit la 25 septembrie 2025, vârsta de 94 de ani. Astăzi, Cardinalul Lucian Mureșan este privit ca o figură de referință a Bisericii Greco-Catolice și ca un martor al unui secol marcat de tensiuni, suferință și reconstrucție. Viața sa rămâne o poveste despre rezistență, răbdare și fidelitate față de o chemare spirituală, trăită în cele mai diferite și dificile contexte istorice.
Sursa FOTO: bisericaromânăunită.ro
Vasile Petrovan
Citește și:
Meșterul popular Sabin Bumb, la ceas aniversar
