Pe 18 februarie 1930, astronomia a trăit un moment istoric. Un tânăr cercetător american, Clyde Tombaugh, a descoperit un nou corp ceresc la marginea Sistemului Solar. Lucra la Lowell Observatory, în orașul Flagstaff, și continua o căutare începută cu ani în urmă de astronomul Percival Lowell, care bănuia că dincolo de Neptun există o planetă necunoscută.
Tombaugh analiza fotografii ale cerului realizate la intervale de câteva zile. Cu ajutorul unui aparat numit comparator optic, compara imaginile pentru a observa dacă vreun punct luminos își schimbase poziția în acest timp. Stelele rămân fixe între ele, însă o planetă se mișcă. Într-una dintre seri, a remarcat un punct minuscul care se deplasa exact așa cum ar fi făcut-o o planetă. Verificările ulterioare i-au confirmat descoperirea.
Anunțul oficial a fost făcut pe 13 martie 1930. Noul corp ceresc a primit numele Pluto, la propunerea unei fetițe de 11 ani din Anglia. Numele a fost bine primit de comunitatea științifică, iar inițialele „PL” trimiteau discret și la Percival Lowell, cel care prezisese existența acestei lumi îndepărtate.
Timp de peste 75 de ani, Pluto a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, iar generații întregi au învățat la școală lista planetelor încheiată cu Pluto. Între timp, însă, tehnologia a avansat, iar astronomii au descoperit tot mai multe obiecte asemănătoare dincolo de orbita lui Neptun.
Momentul decisiv a venit pe 24 august 2006, când International Astronomical Union a stabilit o definiție clară pentru termenul „planetă”. Pentru a primi acest statut, un corp ceresc trebuie să orbiteze Soarele, să aibă formă aproape sferică și să fi curățat zona din jurul orbitei sale de alte obiecte. Pluto îndeplinește primele două condiții, dar nu și pe a treia. Din acest motiv, a fost reclasificată drept „planetă pitică”, alături de corpuri precum Eris și Ceres.
Schimbarea a stârnit dezbateri și emoții în rândul publicului, dar nu a diminuat importanța descoperirii din 1930. Pluto rămâne un obiect fascinant. Are nevoie de aproximativ 248 de ani pământeni pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui, iar orbita sa este înclinată și alungită, diferită de cea a planetelor clasice.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/images/1/4728/16595077/1-pluto.jpg)
În 2015, misiunea spațială New Horizons a oferit primele imagini detaliate ale suprafeței sale și ale celui mai mare satelit al său, Charon. Fotografiile au arătat o lume surprinzător de complexă, cu câmpii înghețate, munți de gheață și semne ale unei activități geologice neașteptate.
Astăzi, Pluto nu mai este considerată a noua planetă, dar descoperirea făcută de Clyde Tombaugh rămâne una dintre marile realizări ale astronomiei secolului XX și un simbol al dorinței omului de a înțelege ce se află dincolo de orizont.
Vasile Petrovan
