Talentații interpreți Daniel Breban și Victoria Petrenciuc vor reprezenta Maramureșul la Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” - 3 minute în urmă
Doliu în lumea filmului: a murit actorul Tim Curry, cunoscut și din filmul „Singur acasă 2” - 25 de minute în urmă
Alexandru Arseni, cere unirea cu România în fața conducerii Republicii Moldova - 2 ore în urmă
Grupul „Comorile Izei” a dus tradițiile maramureșene peste ocean, la Festivalul Românesc din Cleveland - 2 ore în urmă
Noutate pentru pacienții din Maramureș: patru tratamente complexe cu costuri suportate prin sistemul public de sănătate - 4 ore în urmă
Se caută profesor de instrumente tradiționale la Sighetu Marmației. Postul este pe perioadă nedeterminată - 6 ore în urmă
Festivalul-concurs „Pe sub poala Codrului – Prânzul miresei Anicuța” de la Stremț ajunge la ediția a VIII-a - 7 ore în urmă
26 august, ziua câinilor și a celor care îi iubesc - 8 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii Pietroasa-Borșa - 10 ore în urmă
Analize mai precise pentru diabet, disponibile la Spitalul de Pneumoftiziologie din Baia Mare - 10 ore în urmă
Un tur pe mapamond: Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou din lumea largă
Anul Nou era sărbătorit de babilonieni încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii îşi stabileau scopuri pentru noul an.
În prezent, momentul trecerii în Anul Nou este sărbătorit în întreaga lume, dar fiecare popor are un mod diferit de a-l marca. Prezentăm obiceiurile din diferite ţări, luându-le în ordine alfabetică.
Austria – La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile „Dunării albastre” şi ale operetei „Liliacul” de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel – semn de noroc – iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.
Belgia – De 1 ianuarie, în Liege, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.
Brazilia – Oamenii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte vesel colorată (nuanţe de roşu şi galben). Pe bulevardul Paulista din oraşul Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.
Danemarca – Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.
Ecuador – Se confecţionează sperietori de ciori cărora li se dă foc la miezul nopţii, sperând că astfel va fi distrus răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire.
Franţa – Trecerea în Anul Nou – numită „le Réveillon” – este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, de lux, cu şampanie şi cadouri.
Grecia – Preparatul tradiţional este „Vasilopita” – o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în noul an.
Irlanda – Tinerele fete cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste, aşa că pun vâsc sub pernă, visând la momentul când îşi vor cunoaşte alesul.
Italia – În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special la Napoli, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.
Japonia – Anul Nou, numit „Oshogatsu”, reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.
Mexic – Cel mai cunoscut obicei este scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate.
Olanda – „Oudejaarsdag” („ziua anului trecut” – 31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.
Portugalia – În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
Rusia – Se deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. De asemenea, pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită „apă murdară”, care se bea pentru a înlătura ghinionul în noul an.
Scoţia – Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină.
Spania – Oamenii mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.
SUA – Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor. La miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”. În New York, o tradiţie de peste 100 de ani o reprezintă aruncarea unei mingi în Times Square.
Turcia – Trecerea în noul an este marcată printr-o sărbătoare a alimentelor tradiţionale turceşti, când se face un schimb de cadouri între participanţi.
Cea mai populară băutură de Revelion este şampania. În Europa şi în America, oamenii ciocnesc paharele urându-şi un an fericit, cu sănătate şi noroc.
Sursa – agerpres.ro / ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.














