Share
Coronavirus: Părintele Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților a trecut la cele veșnice; Primul înalt prelat, răpus de COVID-19

Coronavirus: Părintele Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților a trecut la cele veșnice; Primul înalt prelat, răpus de COVID-19

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a trecut la cele veșnice astăzi, 20 mai 2020, la ora 00:50, în urma unui al doilea atac de cord. Înaltpreasfinția Sa se afla internat din data de 20 aprilie la Spitalul Matei Balş din Bucureşti, din cauza infectării cu noul coronavirus, a notat doxologia.ro.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a trecut la cele veșnice astăzi, 20 mai 2020, la ora 00:50, în urma unui al doilea atac de cord. Înaltpreasfinția Sa se afla internat din data de 20 aprilie la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti, din cauza infectării cu noul coronavirus.

Părintele Arhiepiscop Pimen s-a născut în 25 august 1929 în localitatea Greabănu, județul Buzău, la botez primind numele Vasile. A urmat cursurile medii ale liceului din Râmnicu Sărat; între 1948 şi 1951 a studiat la Semi­narul monahal de la Mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951. La 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, pri­mind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit întru ierodiacon.

În anul şco­lar 1951-1952, a fost numit profesor pen­tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs­tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi pedagog la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1952-1953). Între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucra­rea „Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale”. A fost hirotonit întru ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita­tea din Köln. Bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al Mănăstirii Putna (1957-1961). În continuare, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăs­tirea Putna (1964-1974). Între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman­drit (1975). Între 1974 şi 1978 a fost stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia laşilor. La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Sucevea­nul şi hirotonit la 24 iunie 1982. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, pe 24 ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991. Pe lângă fructuoasa activitate misionar-pastorală şi administrativ gospodărească a publicat şi diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra­fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” sau „Candela” (de la Suceava), făcând totodată parte din delegaţii care au reprezentat Biserica noastră în străinătate.


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu