Doliu în fotbalul românesc: A murit Mircea Lucescu - 5 ore în urmă
Polițist de frontieră de la SPF Sighet, artist în timpul liber: sute de picturi pentru copii - 6 ore în urmă
Activități intergeneraționale la Centrul CASPEV Baia Mare: copiii și seniorii au dat viață obiceiurilor de Paști - 6 ore în urmă
Organizațiile maramureșene de cercetași s-au reunit în cadrul unei întâlniri inspiraționale, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 7 ore în urmă
Podium și un loc 5 pentru Fabrica de Campioni la Campionatul național de aruncări lungi - 7 ore în urmă
CNA retrage licența Realitatea Plus și radio Gold FM - 9 ore în urmă
Mircea Lucescu, supus unei investigații CT complexe. S-au evidențiat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale - 9 ore în urmă
Start vot Destinația Anului 2026: Susține Maramureșul în marea finală! - 9 ore în urmă
Creșă nouă în Târgu Lăpuș: investiție în derulare, 40 de copii beneficiari din toamnă - 9 ore în urmă
Casă nouă pentru o familie din Vălenii Șomcutei prin proiectul eparhial „Construiește o casă, zidește suflete” - 10 ore în urmă
„Odaia bună” – spațiul memoriei și al zestrei în casa țărănească maramureșeană
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș readuce în atenția publicului semnificația „odăii bune” din casa țărănească maramureșeană, spațiu emblematic al vieții de familie și al tradițiilor transmise din generație în generație.
„Odaia bună” a unei case țărănești se numea ceie casă, camera de la drum, camera bună, camera de părade. Aceasta reprezenta o cameră „gătată țărănește” cu obiectele valoroase, pregătite ca zestre, făcute de mâna „găzdoaiei” casei sau moștenite de la părinți și strămoși. În această cameră se desfășurau evenimentele importante ale unei familii, aici se primeau musafirii, avea loc pețitul, nunta, petrecerea la „botegiune”, aici se ținea mortul.
Camera de zestre a soției conține „ruda de zestre”. Este o bârnă, o bucată lungă de lemn, agățată de tavan, deasupra patului și pe această rudă, se aranjau diverse țesături maramureșene care care diferă de la o zonă la alta.
Maria Șerba ne vorbește despre ruda de zestre, scoțând în evidență talentul și ingeniozitatea femeilor: „Luau cergile de pă rudă, le spălau la vâltoare, întorceau țolu de pă rudă. Țolu are o margine frumoasă, dar marginea astalaltă era altfel și ele îl întorceau ca să înșele ochii privitorului, să gândească că și-o făcut alt țol nou. Dar el de fapt era același, cu două modele diferite. Și cu covoru de la perete, aveau un chenar deasupra într-un fel, iar jos ca să le încapă forma, nu puneau deloc, doar o cipcă. Sau dacă era modelul simetric și în sus și în jos, atunci îl întorceau și apărea alt model. Știau ele” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 70-71).
Foto – Ilie Tudorel















