A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Moisei - 5 ore în urmă
„Vino și vezi”, la Colonia Pictorilor - 5 ore în urmă
Maia Sandu a fost nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026 - 5 ore în urmă
CS Minaur încearcă să-și întărească apărarea cu un fundaș de 18 ani - 6 ore în urmă
Hollósy Simon (1857–1918), părintele fondator al Școlii băimărene de pictură - 7 ore în urmă
Trei nominalizări pentru “Tricolorul lunii ianuarie” - 7 ore în urmă
„Easy Step Aerobic”: ateliere de aerobic pentru copii la Centrul Cultural START din Târgu Lăpuș - 8 ore în urmă
Proiectul „Fast Heroes”: prima activitate a reunit școlarii de la Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș la Biblioteca Orășenească Tăuții Măgherăuș - 8 ore în urmă
Calendarul colectării deșeurilor textile în Baia Mare - 9 ore în urmă
Momentele muzicale și poetice desfășurate la Centrul CASPEV din Baia Mare au stârnit emoție și bucurie celor prezenți - 9 ore în urmă
O altfel de istorie a oraşului Baia Mare. Clădiri și edificii cu poveste (X), de dr. Viorel Rusu și Lucia Pop: Casa nr. 14 din Piața Libertății
Continuăm povestea edificiilor din Baia Mare, propunându-vă informații despre un imobil situat în Piața Libertății, cunoscut astăzi datorită hotelului și restauranului care funcționează în această locație.
***
Monument istoric de arhitectură, Casa nr. 14 din Piața Libertății figurează pe Lista Monumentelor Istorice (LMI) cu indicativul MM-II-m-B-04459. Imobilul este poziționat pe latura de nord a pieței centrale.
Imobilul, ale cărui începuturi datează probabil din secolul al XIV-lea, are două corpuri de clădire, dintre care doar corpul format din pivniță, respectiv subsol cu trei spații boltite şi două încăperi boltite la parter și etaj, este înregistrat ca monument istoric. Celălalt corp este o construcție recentă, ridicată pe locul părții nordice a vechii clădiri ruinate în anul 1964 [1].


Informații interesante referitoare la Casa nr. 14 ne sunt oferite de documente (liste și fișe de evidență) din perioada efectuării primului „recensământ” al monumentelor istorice din România, anii 1955-1963. Pentru zona noastră a fost întocmită în decembrie1963 o Listă a Monumentelor Istorice din Regiunea Maramureș [2].

Potrivit acestor informații, în perioada în care au fost întocmite fișele de evidență (respectiv anii 1962-1963) Casa nr. 14 avea trei nivele: subsol, parter și etaj. La parter camerele erau boltite, însă la camera nr. 6 boltirea s-a surpat de unde rezultă că acele spații făceau parte din corpul care s-a ruinat total în anul 1964. Fațada dinspre piață avea o intrare care prezenta „un fragment de ancadrament vechi, de piatră în formă ogivală, în stil gotic”, ancadrament scos în evidență atât de frumos astăzi. Printre ruinele acelui corp surpat, ne spun în continuare documentele amintite, a fost găsită o inscripție datată 1619 despre care nu știm prea multe, dar se presupune că în acel imobil ar fi locuit un renumit meșter argintar pe nume Dési Ötvös Balász. În perioada următoare s-au făcut cercetări arheologice, fiind descoperite fragmente de ceramică interesante. [2]
În perioada comunistă spațiile dinspre piață au avut predominant un caracter comercial. Spre exemplu, ani la rând, în încăperea de la parter a fost atelier de croitorie (Croitoria Lux), desfășurându-și talentele deosebite unul dintre cei mai cunoscuți și căutați meșteri croitori din Baia Mare la acea vreme (anii 1970), pe nume Tulici.

Cu ocazia unor lucrări efectuate la subsolul clădirii, în iulie 2002, au fost descoperite multe fragmente ceramice din secole XVIII și XIX, inclusiv de la vase întregibile (străchini smălțuite, decorate cu motive florale). Au fost găsite și două monede de bronz (creițari din 1812, respectiv 1859). [1]


Ulterior, schimbarea destinației imobilului în hotel (cu restaurant) a prilejuit executarea unor lucrări de restaurare și amenajare care au scos în evidență frumoase ancadramente de uși și ferestre, precum și elemente de arhitectură gotice, renascentiste sau baroce. În anul 2004, la subsol au fost efectuate săpături preventive fiind descoperite fragmente ceramice, oase de animale, resturi de turnare, datate prezumtiv în secolele XVIII-XIX. [1]
Dr. Viorel Rusu, director,
Lucia Pop, muzeograf,
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Sursa fotografiilor: Colecția de fotografii și cărți poștale ilustrate a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș/Minerva Luca/Zamfir Șomcutean
Referințe bibliografice:
- Kacsó Carol, Repertoriul arheologic al județului Maramureș, vol. I, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2015.
- Lista Monumentelor Istorice din Regiunea Maramureș, Satu Mare, 1963, Arhiva Muzeului județean de Istorie și Arheologie Maramureș (mss).
Citește și















