Tribunalul București a decis astăzi, 9 februarie 2026, că procesul în care este implicat Călin Georgescu poate începe propriu-zis, adică pe fondul cauzei. Hotărârea pune capăt unei etape tensionate și intens disputate din dosar, cunoscută sub numele de camera preliminară, o fază care nu analizează vinovăția sau nevinovăția unei persoane, ci verifică dacă dosarul a fost întocmit corect din punct de vedere legal.
Pentru publicul larg, această decizie poate părea greu de înțeles, mai ales în contextul zvonurilor apărute anterior, potrivit cărora dosarul ar fi urmat să fie retrimis la procurori. Tocmai de aceea, este important de explicat ce s-a discutat în instanță și ce semnificație are hotărârea luată.
Ce este camera preliminară și de ce a fost importantă în acest dosar
Camera preliminară este etapa în care judecătorul verifică:
dacă parchetul care a anchetat dosarul a fost competent să o facă;
dacă rechizitoriul (documentul prin care procurorii trimit un inculpat în judecată) a fost întocmit legal;
dacă probele au fost obținute legal.
În această fază, nu se discută faptele în sine, nu se audiază martori și nu se stabilește vinovăția. Se verifică exclusiv „forma” dosarului, nu „fondul”. Avocații lui Călin Georgescu au susținut că există nereguli grave de procedură, în special legate de faptul că dosarul a fost preluat direct de Parchetul General, fără să fie înregistrat inițial la un parchet local, cum ar fi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Apărarea a cerut, pe acest motiv, restituirea dosarului la procurori, ceea ce ar fi însemnat reluarea anchetei de la zero sau chiar anularea unor probe.
În timpul procedurii, completul de judecată a cerut clarificări oficiale de la Parchetul Sectorului 1, pentru a înțelege de ce nu a existat un dosar deschis inițial la nivel local. Acest pas a fost interpretat de mulți ca un semn că instanța ia în serios argumentele apărării și că există posibilitatea reală ca dosarul să fie considerat viciat procedural. În justiție, dacă instanța constată că un parchet a acționat fără competență legală, consecința poate fi una severă: dosarul se întoarce la procurori, iar probele obținute pot fi invalidate.
După analizarea tuturor excepțiilor ridicate, Tribunalul București a decis că:
Parchetul General a fost competent să preia și să instrumenteze dosarul;
rechizitoriul este legal;
probele nu sunt nule din punct de vedere procedural.
Prin urmare, instanța a respins cererile apărării și a stabilit că procesul poate începe pe fond. Este esențial de subliniat că această decizie nu înseamnă o condamnare și nici o validare a acuzațiilor. Ea înseamnă doar că dosarul este suficient de corect întocmit pentru a fi judecat.
Hotărârea nu a fost unanimă. Completul de judecată a fost divizat, decizia fiind luată cu două voturi pentru și unul împotrivă, ceea ce înseamnă că doi judecători au considerat că procedura a fost legală, dar un judecător a avut o opinie separată, exprimând rezerve legate de competența parchetului sau de modul în care dosarul a fost inițiat.
În astfel de situații, legea prevede că decizia majorității se aplică, dar existența unei opinii separate arată că speța este una complexă și că interpretările juridice pot diferi chiar între magistrați. Opinia separată nu produce efecte imediate, dar poate deveni relevantă în eventuale apeluri sau contestații ulterioare.
Ce urmează mai departe
Prin hotărârea din 9 februarie 2026, dosarul intră în etapa de judecată pe fond. Asta înseamnă că:
vor fi analizate faptele concrete;
vor fi administrate probe;
vor avea loc audieri și dezbateri publice.
Disputa juridică se mută astfel de la probleme de procedură la substanța acuzațiilor. Procesul va continua în ședințe publice, iar instanța va stabili, la final, dacă acuzațiile se confirmă sau nu.
Dosarul atrage atenția opiniei publice nu doar prin natura acuzațiilor, ci și prin profilul public al lui Călin Georgescu și prin temele sensibile discutate, precum limitele libertății de exprimare, rolul instituțiilor statului și siguranța națională.
Decizia Tribunalului București marchează, așadar, începutul procesului propriu-zis, nu finalul lui.
Vasile Petrovan
