În lumea satului tradițional, câșlegile de iarnă reprezentau cea mai favorabilă perioadă din an pentru organizarea nunților: nu se lucra la câmp, fetele aveau timp să își rânduiască zestrea, iar recoltele erau proaspăt adunate.
Mai multe despre această perioadă aflăm de la reprezentanții Centrului Culturii Tradiționale Maramureș:
„Câșlegile reprezintă perioada dintre sărbătorile de iarnă și începutul Postului Paștelui. În această perioadă se organizau jocurile în sat și aveau loc căsătoriile. La joc se făceau înțelegerile dintre tineri și acasă se înțelegeau părinții cu privire la nuntă.
De regulă, pețitul și credința (logodna) aveau loc în perioada dintre Crăciun și Bobotează și nunțile se făceau de la Bobotează până în Săptămâna Albă (de dinaintea Postului Mare).
Cele mai multe nunți se organizau pe vremuri în perioada câșlegilor, când în gospodării se găseau produsele agonisite deja din toamnă, fetele aveau vreme să își pregătească zestre, nu se lucrează la câmp, așa că lumea are mai mult timp liber și nu în ultimul rând, au dezlegare de a mânca de dulce și de a petrece.
„Stegarii chemători chemau la nuntă, îmbrăcaţi ţărăneşte, cu cârjă cu cipci, cu colac înstruțat cu busuioc și, năframi la colac una roşie şi una neagră. Mireasa avé două fete şi doi băieţi şi la mire erau numa’ două fete, druşte. Şi aceia făceau steagu”.
(de la Otilia Cozma, Suciu de Sus)
„Druştele strânjeu năfrămi şi brâie multe. Jucau după cusutu’ steagului la mire. Şi a doua zi iară era joc şi la mire şi la mireasă.
Pornéu separat la cununie şi mirele şi mireasa. Pă mireasă o ducé de mână doi feciori. Api ducéu 3 colaci împt’istriţi. Unu-l puné pă sfeşnicul popii. Şi acela-l tăié şi puné pă masă cu miere şi le da la mniri pă când să cununau. Şi doi colaci îi puné la mnireasă în mână, când vin de la cununie napoi. Venéu tăt strâgând strâgături” (de la Maria Pop, Groșii Țibleșului)
Colecția Maria Mirela Poduț, Corina Isabella Csiszár)”.
Foto: Gabriel Motica
