Share
Frumusețile Maramureșului: Barza neagră, senzația zilelor calde de vară, s-a întors în Țara Lăpușului! Totul despre această minunăție a naturii (VIDEO ȘI FOTO)

Frumusețile Maramureșului: Barza neagră, senzația zilelor calde de vară, s-a întors în Țara Lăpușului! Totul despre această minunăție a naturii (VIDEO ȘI FOTO)

Natura ține să ne arate că vara își intră în drepturi și în regiunea noastră după o primăvară răcoroasă. Tendința de încălzire a vremii este anunțată de „turiștii” sezonului estival, care se întorc, temporar, în Maramureș.

Un astfel de exemplu este barza neagră, considerată o adevărată „senzație a zilelor călduroase de vară”. Aceasta s-a întors în Cheile Lăpușului și a fost surprinsă în imagini de rangerul Viorel Coroian.

Numele de gen provine din cuvântul latin ciconia, care înseamnă barză, iar numele de specie provine din cuvântul latin nigra, care înseamnă negru (cu referire la coloritul general negru al speciei). Este o specie de pasăre de talie mare. Nu există dimorfism sexual, atât femela cât şi masculul având capul, pieptul, gâtul şi spatele negre, cu irizații metalice verzui-violete, în contrast cu abdomenul alb. Adulții au ciocul şi picioarele roșii, iar juvenilii gri-verzui. Lungimea corpului este de 90-105 cm şi are o greutate medie de 2900-3000 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 173-205 cm, arată specialiștii Societății Ornitologice Române.

Iată câteva elemente legate de localizare și comportament! Specia cuibărește în tot Palearticul, din Spania și până în Orientul îndepărtat (China). În nord este răspândită până în țările baltice și sudul Siberiei. Iernează în sudul continentului African. Specia cuibărește în România, fiind prezentă la noi doar în perioade de cuibărit. Sosește începând cu luna martie și pleacă înapoi în cartierele de iernare la sfârșitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Specialiștii explică faptul că este o specie evazivă, retrasă, cuibărind în habitate nederanjate Preferă pădurile deschise, bătrâne, care au în apropiere surse acvatice (bălți, mlaștini, pâraie). Este mai abundentă în pădurile bătrâne din zonele joase, de luncă. Din punct de vedere al hranei, vorbim despre o specie preponderent ihtiofagă, care consumă o gamă foarte largă de pești. Suplimentar, se hrănește și cu alte viețuitoare: micromamifere (șoareci, chițcani), șopârle, șerpi, amfibieni, păsări de talie mică (în special pui, uneori și ouă), insecte de talie mare, nevertebrate acvatice (moluște, crustacee). Este o specie mult mai rară și mai retrasă, comparativ cu barza albă. Evită complet prezența umană, astfel că și cele mai mici intervenții (în special activități în zona cuibului) la începutul perioadei de reproducere (dar nu numai), pot avea efecte catastrofale asupra succesului de cuibărit, mai arată specialiștii Societății Ornitologice Române.

Populația globală este estimată la 24 000 – 44 000 de indivizi. Cea europeană cuibăritoare este estimată la 9 800 – 13 900 de perechi. În România, estimările arată o populație de aproximativ 415 – 800 de perechi cuibăritoare. Deocamdată, datorită unui teritoriu de răspândire imens, specia este clasificată ca ”Risc scăzut”. Tendința populațională în Europa este necunoscută. Și în România tendința populațională este necunoscută. Perioada de reproducere începe la sfârșitul lunii martie / începutul lunii aprilie. Femela depune de obicei 3-4 ouă. Incubarea durează 32-38 de zile. Puii devin zburători la 63-71 de zile. Perechile cuibăresc izolat. Cuiburile sunt de dimensiuni mari, construite din crengi și căptușite cu iarbă și mușchi. Cuiburile sunt refolosite (adesea de către aceiași pereche) ani la rândul. Uneori ocupă cuiburi de mari dimensiuni ale păsărilor răpitoare. Cuiburile sunt amplasate pe arbori bătrâni și înalți, deseori la o înălțime considerabilă (10-20 de metri), stânci sau alte suporturi similare (polițe în cariere abandonate).Principala amenințare o constituie dispariția pădurilor bătrâne, nederanjate. Orice fel de lucrări forestiere a căror scop este extragerea arborilor maturi și bătrâni au un efect negativ semnificativ asupra populației speciei. Barza neagră este vulnerabilă tocmai datorită faptului că pădurile pe care specia le preferă – pădurile deschise bătrâne, nederanjate de luncă – au suferit de-al lungul timpului cele mai severe modificări – suprafața lor fiind diminuată până la dispariție. O altă amenințare este reprezentată de modificarea cursurilor de apă prin captări – care reduc debitul și implicit abundența ihtiofaunei – sursa principală de hrană a speciei, mai arată reprezentanții Societății Ornitologice Române. Să ne bucurăm, așadar, de faptul că alege să ne viziteze vară de vară! Vezi Video AICI!

C.Ț.

Video și foto – Viorel Coroian

Video – iunie 2021

Foto – iunie 2021 și iunie 2020

Citește și

Frumusețile Maramureșului: Barza neagră, făptura grațioasă care face multă cinste Cheilor Lăpușului. Informații inedite (GALERIE FOTO)

 

Lasă un comentariu