La Muzeul Satului din Baia Mare va avea loc a III-a ediție a evenimentului ”Dorul pâinii de ACASĂ” - 10 minute în urmă
Ansamblul Folcloric „Coconii Maramureșului” a luat premiul III la Festivalul Internațional de folclor Skopje 2024 - 2 ore în urmă
Nadia Comăneci, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris; Românca a dus torța alături de Nadal și Serena Williams - 2 ore în urmă
208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 14 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 14 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 17 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 18 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 18 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - în urmă
Exclusiv DirectMM: În Maramureș: O floare protejată de legislația în vigoare din țara noastră este ruptă și acum! Laleaua pestriță și ariile noastre protejate!
Exclusiv DirectMM: În Maramureș: O floare protejată de legislația în vigoare din țara noastră este ruptă și acum! Laleaua pestriță și ariile noastre protejate!
Este limpede că avem unele probleme importante în a avea grijă de frumusețile naturii. Știm asta deja de foarte multă vreme acest lucru, iar dovezile sunt nenumărate. Iată un exemplu recent!
Un cititor DirectMM.ro ne-a semnalat un fapt care are loc în apropierea satului Rodina, comuna Ariniș, în locul numit Pe Mocira. „Avem această frumusețe a naturii, laleaua pestriță. În fiecare an mergem să o admirăm pe câmp. Noi știm că este protejată prin lege. Anul ăsta, surpriză. E arat totul. Le-a curmat cu totul. Este incredibil! Păi dacă este protejată prin lege, cum e posibil să meargă la arat câmpul și să nu fie sancționați?”, se întreabă cititorul nostru.
Iată încă un aspect despre legea noastră! Cei care ară terenul cu tot cu floarea protejată, ia ghiciți, ei nici măcar nu își pierd vreo subvenție. „Despre laleaua pestriță sincer eu nu știu nimic. În cazul acestei speciinu există nicio condiție pentru terenurile arabile. Sunt,spre exemplu, plăți compensatorii pentru unele păsări. Un exemplu ar fi sfârciocul cu fruntea lată. Cei care au terenuri arabile trebuie să nu cosească pajiștile până în august. Ba mai mult există o bandă de trei metri în jurul parcelei unde își depun ouăle. Sunt trei unități administrativ-teritoriale, Mireșu Mare, Ulmeni și Valea Chioarului, unde avem situații de acest gen. Agricultorii primesc plăți compensatorii pentru ca au pierderi de producție. Dar vă spun, pentru laleaua albastru, noi nu avem vreo situație sau vreo prevedere a legislației”, arată Florin Urs, directorul APIA Maramureș pentru DirectMM.ro.
Laleaua pestriță, fritillaria montană, a înflorit în Cheile Lăpușului. „Floarea de șah”, cum i se mai spune, este ocrotită de lege. Cheile Lăpușului și Pădurea Bavna din Fersig sunt singurele locuri în care poate fi văzută, în Maramureș, această frumusețe! Fritillaria meleagris, denumită popular laleaua pestriță, este o plantă cu flori din familia liliaceelor ce se găsește extinsă în Eurasia. Numele Fritillaria provine din latinescul fritillus având semnificație de „cutie cu zaruri,” posibil referindu-se la împestrițarea petalelor florilor necultivate (în engleză, dice-box), deși această abordare semantică este disputată, mai arată specialiștii. Floarea plantei are un motiv cadrilat (pestriț), prezentându-se în variante multiple de purpuriu sau, uneori de roșu spre purpuriu. Câteodată florile sunt complet albe. Înflorește din martie până în mai, crescând între 15 și 40 de cm în înălțime. Bulbul plantei are un diametru de circa 2 cm și conține alcaloizi otrăvitori. Crește pe terenuri ierboase, în luncile râurilor până la circa 800 de metri altitudine, conform acelorași specialiști.
Laleaua pestriță este o plantă nativă Europei și vestului Asiei, dar în multe locuri, inclusiv în România este specie amenințată cu dispariția în sălbăticie, dar poate fi foarte comună în grădini. În România poate fi admirată în mai multe locuri, așa cum sunt Timiș, Suceava, Bihor și Maramureș. Crește în Fersig, în Pădurea Bavna și în Țara Lăpușului, mai exact în Cheile Lăpușului.
La nivel național există o structură denumită Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aceasta la rândul ei are o structură județeană. În Maramureș șeful Ariilor Protejate este Călin Crișan, care a ocupat la un moment dat funcția de director al Gărzii de Mediu Maramureș. Acum este coordonatorul acestei structuri care există de puțin timp la nivel național și, evident, județean. „Specia respectivă este protejată dar culmea este că aria respectivă nu se află printre cele protejate. Situația este așa! Am mai avut cazuri în trecut în acea zonă. Acea zonă Rodina-Ariniș se află în afara listei ariilor protejate cu toate că specia este protejată, conform Ordonanței nr. 57 din 2007 care reglementează arealul protejat. În zona aceea există samsari care fură bulbii, fiind specie protejată și profită de faptul că apar primăvara pe pășunea comunală. Singura problemă este că ar trebui să îi surprindem în flagrant. Chiar am încercat să facem acțiuni de acest gen în trecut și am avut situația în care un cetățean i-a surprins în flagrant pe cei care le recoltau cu bulb cu tot. Așadar cu toate că aria este protejată sau aceasta nu e, fiind specia protejată, furtul se sancționează. Cât despre laleaua pestriță, ea este foarte rară în România și chiar în Europa. Ea crește în Maramureș, Vâlcea, prin Făgăraș, este o specie endemică, autohtonă. La noi crește prin Codru-Chioar, în zone ca Mireș-Fersig, Ariniș-Rodina. Ca arii protejate avem Pădurea Bavna, Bârsău-Șomcuta și trupuri de fond forestier, deci pâlcuri de arbori, enclave, de prin Ulmeni sau Asuaj. Aceste arii protejate au fost densemnate de Protecția Mediului prin anul 2000, nu cunosc exact care sunt criteriile de atunci. Dar de la nivel național se are în vedere reactualizarea și desemnarea ariilor protejate din România. Sperăm ca astfel să se schimbe lucrurile și cred că Ariniș-Rodina ar putea deveni arie protejată”, arată Călin Crișan pentru DirectMM.ro. Așadar așteptăm să fie modificată lista ariilor protejată și aria Arinișului să fie inclusă printre acestea, altfel cetățenii care merg în Rodina vor trebui să își aleagă alte locuri din Maramureș sau din țară unde pot să o admire. Pe lângă Pădurea Bavna, aceasta crește și în Cheile Lăpușului, așa cum se vede în fotografia de deschidere a acestui articol, fotografie realizată de rangerul Viorel Coroian.
C.Ț.
Foto deschidere – Viorel Coroian / arhivă foto / Cheile Lăpușului
Foto interior – cititorii DirectMM / aprilie 2022 / Ariniș, Rodina
*Notă: Primele patru fotografii din interior sunt din primavara anului 2020, iar următoarele patru din primăvara anului 2022
Citește și