Despre pictorița Maria Mariș Dărăban, la timpul trecut

Deși au trecut 7 ani de la moartea Mariei Mariș Dărăban, ea a rămas vie prin picturile care vor dăinui peste timp. Avea un mod aparte de a se apropia de oameni.
Născută iarna, într-o zi de 19 decembrie 1956, destinul a ales ca vara să-i fie anotimpul odihnei veșnice.
A studiat la Liceul de Artă Baia Mare, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, ca, mai târziu, să devină membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Association Culturelle Terres des Arts din Franța.
Pensula i-a fost mânuită de suflet.
Lucrările de o frumusețe și trăire emoțională i-au fost expuse în țară, Baia Mare, Sibiu, București. A avut expoziții și în străinătate. Picturile i-au fost admirate la Paris, Lyon, Montelimar-Franța, Liege-Belgia, Washington, New York-SUA, Otawa, Hamilton-Canada, Atena-Grecia, Viena-Austria.
I-a fost atribuit titlul de Cetățean de onoare post mortem al comunei Apa, în data de 15 iulie 2018.
A iubit Seiniul. De el a legat-o două expoziții personale, ” Meridianele lumii” și „Peisajul luminii”, prietenii, dar și o sursă de inspirație.
„Mă inspiră lumina și culoarea. Obișnuiesc să stau dimineața și aștept întunericul nopții să se spargă în crepuscul. Văd dealurile Seiniului și câmpia”.
Ea afirma: „Pânza mă provoacă întotdeauna. Intru în ea ca prin dans, mă acaparează, mă cuprinde pe coordonate de nimeni înțelese. Uneori nici eu nu le înțeleg. Eu doar dansez…”

Casa din Centrul Vechi, în care pictorița și-a dat frău liber pensulei și imaginației, mai poartă și astăzi mirosul pânzelor, culorilor și desăvârșirii ei în arta picturii.

Ioan Marchiș, sculptor: „Maria Mariș Dărăban picta așa cum îi cerea sufletul și priveliștea, aplecându-se asupra pământului, cu o curiozitate de copil și descoperind sevele secrete ale naturii”.
Prof. Nicolae Pop: „Maria Mariș Dărăban a fost zămislită de divinitate pentru a aduce bucurie și vibrație în inimile tuturor celor care au cunoscut-o și au fost prezenți la expozițiile sale”.

Valer Sabău: „Maria Mariș Dărăban, a trăit în trei dimensiuni, culoare, demnitate și muncă.”

Lăcrimioara ZOTA