Camere de supraveghere tip spion, montate în Tăuții-Măgherăuș pentru combaterea furturilor și a depozitării ilegale de deșeuri - 26 minute în urmă
Îndrăgiții artiști maramureșeni Gabriela Ardusătan și Marius Remeș au spus „DA” - 39 minute în urmă
Premii frumoase obținute de elevi ai Colegiului de Arte din Baia Mare la Concursul regional „Viva la Musica” de la Zalău - 54 minute în urmă
9 mai 1877, ziua în care Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României - 55 minute în urmă
Unde liturghisesc ierarhii în această duminică - 1 oră în urmă
Liceul „Episcop Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare și povestea episcopului martir al Maramureșului - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 9 mai 2026 - 2 ore în urmă
Artistele Suzana și Daciana Vlad au împlinit 35 de ani: „În suflet purtăm încă acele două fetițe care se țineau de mână fără să știe cât de repede va trece timpul” - 12 ore în urmă
Începe balul Final Four în Baia Mare - 13 ore în urmă
Bărbat reținut după ce, găsit beat la volan, a încercat să fugă de polițiști. A lovit și autospeciala poliției, și o mașină din trafic - 14 ore în urmă
„Cu Denis prin Maramureș”: Despre pieptarul purtat de zi cu zi de țăranii maramureșeni de pe Valea Vișeului și a Izei
Denis Năsui este un tânăr maramureșean, momentan student al specializării Etnologie în Baia Mare, inițiator al proiectului „Cu Denis prin Maramureș”.
Îi place să promoveze Maramureșul cu toți oamenii săi de valoare, făcând cercetare de teren la mai mulți bătrâni de la sate.
Azi ne vorbește despre un obiect vestimentar pierdut demult din zona Vișeului și Izei superioare.
„Primesc des următoarea întrebare: de ce porți un astfel de pieptar/cojoc? Parcă nu este de la noi din Maramureș.
Vreau să vă spun, dragii mei prieteni, că acest tip de pieptar a fost și este încă purtat în zona Maramureșului istoric. Este un pieptar pe piele albă de oaie, cu mici inserții sau motive geometrice/florale care era folosit si purtat de zi cu zi de țăranii maramureșeni de pe Valea Vișeului și a Izei. Acesta era folosit la munca câmpului, fiind un obiect vestimentar care avea mai mult un rol utilitar. Doar în zilele de sărbătoare se purta acel pieptar cu raiu’ bine-cunoscut în zona vișeului și izei superioare.
Am ales să o port o astfel de piesă vestimentară chiar și în zilele noastre pentru că mă reprezintă și, în același timp, când o îmbrac parcă fac parte dintr-un univers mitic al strămoșilor noștri. Dacă omul tradițional a ales sa se poarte așa pe tot parcursul vieții sale și noi avem, mai ales tinerii, datoria morala de a duce mai departe aceasta moștenire culturală.
Din păcate astăzi, această piesă de port popular a fost dată uitării și devine încet încet prea puțin cunoscută în mentalul colectiv… dar mai exista încă bătrâni care mai poartă de zi cu zi acest obiect vestimentar. Cu toate că noi am putea reînvia această modă, ca să spunem așa, reîncepând să le purtăm și să dăm comandă de ele la meșteri pricepuți.
Am documentat acest subiect de mult timp, găsind chiar și fotografii document care arată faptul că oamenii purtau un astfel de pieptar în vremurile trecute. El fiind purtat chiar și în zilele noastre”, explică Denis.

















