La 9 mai 1877, în plenul Adunării Deputaților, România a făcut un pas decisiv în istoria sa modernă prin proclamarea independenței României față de Imperiul Otoman. Momentul a avut loc într-un context politic și militar tensionat, pe fondul crizei orientale și al apropierii războiului ruso-român-otoman, când statul român își consolida poziția de entitate de sine stătătoare.
În acea ședință istorică, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a rostit un discurs care a rămas unul dintre cele mai importante din istoria națională. El a exprimat ruptura de Imperiul Otoman și afirmarea unui nou statut politic al țării, subliniind ideea de stat liber și independent. Printre cuvintele sale consemnate de sursele istorice se află afirmația devenită simbol: „Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă”.
Declarația nu a rămas doar o formulă politică, ci începutul unui proces istoric concret. În aceeași zi, Parlamentul a votat măsuri care au consfințit ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman, iar România a intrat practic în Războiul de Independență. Armata română a luptat alături de Imperiul Țarist împotriva otomanilor, iar sacrificiile de pe front au transformat decizia politică într-o realitate recunoscută ulterior pe plan internațional prin Pacea de la Berlin din 1878.
Istoricii subliniază că 9 mai 1877 reprezintă momentul în care ideea de stat independent a fost asumată oficial în fața națiunii și a lumii. Chiar dacă există dezbateri privind formalizarea juridică exactă, discursul lui Mihail Kogălniceanu rămâne punctul central al proclamării independenței României.
Astfel, 9 mai 1877 marchează începutul unui drum istoric care a dus la consolidarea statului român modern și, peste decenii, la Marea Unire din 1918, momentul în care România a devenit un stat național unitar.
Sursa FOTO: Academia Română
Vasile Petrovan
Citește și:
Dr. ing. Ștefan Marinca, distins cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
