Ministerul Dezvoltării a deschis o pagină nouă în politica de cheltuieli publice: de la 1 septembrie 2025, indemnizațiile acordate membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) vor fi eliminate complet. Măsura, aflată acum în dezbatere publică, marchează un moment de cotitură într-un sistem perceput de mulți ca fiind unul cu beneficii disproporționate față de rezultatele concrete.
Este vorba de o structură consultativă fără personalitate juridică, prezentă la nivelul fiecărui județ, care are ca scop îmbunătățirea activității poliției locale. Până acum, membrii acestor comisii încasau lunar sume considerabile pentru participarea la ședințe… și nu mult mai mult.
ATOP: o autoritate discretă, cu indemnizații consistente
În județul Maramureș, componența ATOP include consilieri județeni, reprezentanți ai societății civile și șefi ai instituțiilor de ordine publică. Nume cunoscute precum Viorica Marincaș, Adrian Todoran, Alexandru Cosma sau Dragoș Tomoiagă fac parte din acest organism.
Indemnizația standard acordată membrilor: 10% din salariul președintelui Consiliului Județean, adică 2.190 de lei net, lunar. În alte județe, unde ședințele sunt considerate lunare (și nu trimestriale, cum prevede cadrul general), un membru ATOP poate încasa chiar 3.285 lei pentru o singură ședință, ceea ce generează un buget anual de până la 600.000 lei pe județ.
Din septembrie: voluntariat, nu onorariu
Proiectul de act normativ prevede ca toate activitățile membrilor ATOP – în plen sau în comisii – să devină neremunerate, urmând logica că munca pentru binele comunității nu ar trebui condiționată de indemnizații generoase.
„ATOP nu este un consiliu executiv sau de decizie, ci o platformă de consultare. Activitatea trebuie să reflecte implicare civică și responsabilitate, nu interese financiare” arată o notă explicativă a Ministerului Dezvoltării.
Reducerea acestor cheltuieli ar putea aduce economii considerabile la bugetele locale, în condițiile în care fiecare județ cheltuie anual zeci sau sute de mii de lei doar pentru participarea la ședințe.
Un pas spre normalitate bugetară?
Reacțiile nu au întârziat să apară: pentru unii este o veste îmbucurătoare, în ton cu așteptările de reducere a risipei din administrație; pentru alții, mai ales dintre cei direct vizați, măsura este văzută ca o „demotivare” sau o „subminare a activității consultative”.
Însă, pentru cetățeanul de rând, vestea sună, în sfârșit, a responsabilitate financiară: se mai oprește un robinet de bani publici, cheltuiți vag și tăcut.
Într-un climat economic în care orice leu contează, tăierea indemnizațiilor pentru un organism fără putere decizională este percepută mai degrabă ca un semn de normalizare decât ca o pierdere.
Vasile Petrovan
