Share
Salvarea bisericilor de lemn din Maramureș, pe agenda principală a investițiilor județene în 2026

Salvarea bisericilor de lemn din Maramureș, pe agenda principală a investițiilor județene în 2026

Consiliul Județean Maramureș a anunțat pentru anul 2026 punerea patrimoniului sacru pe primul loc în planul de investiții al județului, prin lansarea unui program amplu de reabilitare a tuturor celor opt biserici de lemn din regiune incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Inițiativa are ca scop protejarea unor monumente istorice de valoare excepțională și consolidarea identității culturale a județului.

Reabilitarea va fi una dintre principalele direcții de investiții pentru anul curent, alături de proiecte pentru agricultură, turism, sănătate și infrastructură culturală.

Programul vizează restaurarea integrată și protejarea acestor monumente, care au fost înscrise pe Lista UNESCO în 1999, datorită valorii lor universale excepționale. Bisericile sunt exemple rare de arhitectură sacră din lemn care combină tradiții ortodoxe și influențe gotice, reflectând cultura locală și măiestria meșterilor carpatici.

Lista celor opt biserici cuprinde:

  • Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – Bârsana

  • Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” – Budești Josani

  • Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” – Desești

  • Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” – Poienile Izei

  • Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” – Ieud Deal

  • Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” – Plopiș

  • Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” – Rogoz

  • Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” – Șurdești

 

Aceste lăcașuri, amplasate în sate tradiționale maramureșene, nu sunt doar monumente istorice, ci și centre vii de credință și comunitate. În anii trecuți, Consiliul Județean a intervenit deja cu fonduri pentru lucrări urgente de reparații la unele biserici degradate, evidențiind necesitatea unei strategii pe termen lung pentru salvarea acestui patrimoniu unic.

Proiectul de restaurare va implica autorități locale, instituții de cultură și bisericești și va căuta, pe cât posibil, și resurse externe sau europene pentru finanțare. Efortul vine într-un moment în care accentul se pune în România pe valorificarea patrimoniului cultural ca motor al turismului responsabil și al dezvoltării regionale.

Vasile Petrovan


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.







Lasă un comentariu