Peste 500.000 de cetăţeni români au primit deja noile cărţi de identitate electronice (CEI), care includ un cip cu date biometrice şi certificate digitale.
Cu toate acestea, numeroase instituţii publice — primării, direcţii de taxe şi impozite, bănci sau alte ghişee — nu dispun încă de echipamentele necesare pentru a citi aceste documente, ceea ce face ca titularii să se regăsească în practica instituţională ca şi cum nu ar exista.
Noile CEI pot fi utilizate pentru autentificare electronică, semnătură digitală şi acces la servicii online sau la ghişee, dar toate acestea presupun ca instituţia să aibă un cititor compatibil cu cipul documentului şi aplicația software specifică.
În lipsa acestui cititor, instituţia nu poate vedea datele stocate pe cip (adresa, certificatul digital, etc.), iar titularul trebuie să prezinte documente alternative sau nu poate fi validat în sistem.
Estimările publicate indică un necesar de aproximativ 40.000 de cititoare compatibile, pentru ca implementarea CEI să funcţioneze la nivel naţional în toate instituţiile publice şi în multe entităţi private.
De ce aşa de multe?
- Fiecare localitate (3.282 la nivel naţional) are cel puţin un ghişeu de evidenţă a persoanelor, plus alte servicii locale.
- Spitale și clinici, cabinete medicale, bănci, birouri notariale — toate ar avea nevoie de echipamente.
- Dacă includem firmele medii şi mari, hoteluri, aeroporturi, operatori utilităţi şi alte puncte de verificare a identităţii, cifra ajunge spre 40.000 echipamente.
Costul unui cititor variază semnificativ: modelele simple costă aproximativ 100 lei, cele contactless sau cu PIN-pad pot ajunge până la 1.500 lei sau mai mult.
Conform declaraţiilor oficiale ale MAI, responsabilitatea dotării instituţiilor cu cititoare aparţine fiecărei instituţii publice sau private care utilisează documentele CEI. MAI afirmă că nu are competenţa de a dota toate instituţiile centralizat.
Astfel, primării, direcţii, bănci etc. trebuie să includă în bugetele proprii achiziţia acestor dispozitive, ceea ce generează variaţii mari între zone, între instituţii: unele s-au dotat, altele nici măcar nu au demarat procesul.
Această decalare între emiterea documentelor şi capacitatea instituţională de a le procesa trebuie remediată rapid, altfel digitalizarea va genera frustrare în loc de eficienţă.
Vasile Petrovan
