A apărut noul număr al revistei de cultură „Nord Literar”. Ca de fiecare dată, un conținut bogat și o ofertă de lectură pentru iubitorii de literatură și nu numai.
Ion Papuc se apleacă asupra volumului „Spleen în Ardealul de Nord” al lui Dorel Macarie, un autor cu o poezie de un „realism liric amar”.
„Fac parte nu dintr-o cultură mică, ci dintr-o cultură discretă” – spune Irina Petraș în „Notorietate și valoare”, eseu din seria „Răspunsuri/răspunderi”.
Gheorghe Glodeanu semnează partea a doua a eseului dedicat lui Paul Coelho și cunoscutului său volum „Alchimistul”.
Delia Muntean se oprește asupra unui volum dens, cu aură de act recuperator, cu dezbateri de idei interesante, „Cercul literar de la Sibiu. Destine frânte – Destine împlinite”, al universitarului timișorean Alexandru Ruja.
Daniela Sitar-Tăut ne propune cronica la tulburătorul roman al Valeriei Bilț, „Blestemat a fi oricare”, o carte a „semnelor ne-faste”.
Simona Grazia Dima este invitata rubricii „Orfeu”, iar Lucian Perța este cel care parodiază cu grație poezia sa.
Ovidiu Pecican ne propune un comentariu interesant despre „Catehismul coresian și izvoarele sale”, pornind de la volumul lui Nagy Levente, „Reforma la români. Un fenomen de transfer cultural în secolele XVI-XVII”.
O pagină dedicată relației dintre presă și cultură, așa cum a fost ea analizată la dezbaterea organizată cu prilejul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”, este realizată de Dana Buzura-Gagniuc.
În acest număr, publicăm eseul „Transilvania scriitorilor” al președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care a fost prezentat de universitarul clujean cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înființarea Filialelor din Transilvania ale Uniunii Scriitorilor Cluj.
Doi autori maramureșeni sunt încondeiați de Gheorghe Pârja: Nicolae Breban, pornind de la odiseea manuscrisului romanului „Bunavestire”, și Ștefan Jurcă, scriitorul căruia i-a apărut de curând volumul de versuri „Alte poeme uitate”. De altfel, Ștefan Jurcă este semnatarul „Poemului lunii” din acest număr.
Istoricul literar Mircea Popa dedică un interesant eseu romanului românesc și cercetării sale din perspectivă istorică.
Florian Copcea ne propune „O introducere sintetică în poezia Anei Blandiana”. Terezia Filip semnează eseul „Amprenta geniului. Reverberații în posteritatea eminesciană”, iar Săluc Horvat caută răspunsuri la întrebarea „Ce se mai întâmplă în viața literară?”, plecând de la volumul lui Stan V. Cristea, „Scriitori în oglinda vremii”.
Eugen Dorcescu ne oferă o interpretare a volumului de versuri „Pasăre cu gușa de aur” al lui Gheorghe Florescu, iar Nadia Roman realizează o recenzie a piesei „Iancu” scrisă de Nicoară Mihali.
Pagina de proză conține fragmentul „Cârciuma, prima mea școală” a lui Ion Dulugeac, iar cea de poezie, versuri din creația poeților Florea Burtan, Doina Drîstariu și Teodor Dume.
Dalina Bădescu, la pagina dedicată artelor ne prezintă „Paradisul recuperat” al lui Vasile Mureșan Murivale, „una dintre marile enigme ale artei românești contemporane”.
Un grupaj de poezii din lirica poetului francez Maurice Couquiaud, traduse de Horia Bădescu, sunt publicate în pagina destinată traducerilor.
Acest număr al revistei este ilustrat cu imagini de la Zilele Revistei de Cultură „Nord Literar”, realizate de „Teleleu din Maramureș”.
