Anghel Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti. S-a născut pe drumul spre iarmarocul de la Focşani, la 19 aprilie 1854. O ploaie torenţială a întrerupt călătoria familiei, care a poposit pentru câteva zile la Şerbăneşti, sat aparținător de judeţul Tecuci. Născut sub auspiciile apei, al doilea fiu al familiei, frate mai mic al celui care va deveni marele chimist Alfons Saligny, inginerul Anghel Saligny a luptat în lunga sa carieră cu apele şi a devenit unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai tehnicii româneşti.
A studiat astronomia la Universitatea din Berlin, apoi Şcoala tehnică superioară din Charlottenburg. Opera sa inginerească cuprinde linii ferate, poduri combinate (șosea și cale ferată), poduri metalice și silozuri de beton armat (bazat pe propriile invenții):
- Între 1890 si 1895 a proiectat și construit cel mai lung pod din Europa la acea vreme: Podul de la Cernavodă. Lucrările au început pe 26 noiembrie 1890, în prezența regelui Carol I. Podul situat peste Dunare are o deschidere centrală de 190 metri și alte patru deschideri de 140 metri. Podul se află la 30 metri deasupra Dunării, astfel că, era permis și accesul vaselor cu cele mai mari catarge. După terminarea lucrărilor, inginerul a garantat cu viața sa, că podul va rezista. Primul test a fost cu 15 locomotive care treaceau în acelasi timp pe pod. În timpul traversării podului de către locomotive, Anghel Saligny și coordonatorii echipelor de muncitori erau într-o șalupă ancorată sub pod. După ce s-a făcut testul, Carol I și cei mai importanți oameni în stat la acea vreme aveau să traverseze podul cu trenul regal.
- A creat primul funicular din România, la Târgu Ocna. Funicularul purta numele Teledinamicul și a funcționat între anii 1885 și 1896. În toată această perioadă, funicularul a trasportat tone de sare între Târgu Ocna și salina.
- A construit, în premieră mondială, silozurile din beton armat de la Brăila în 1888 şi Galaţi în 1889,executate sub îndrumarea lui Anghel Saligny, care puteau cuprinde peste 25.000 tone cereale. Pereţii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizaţi, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci.
- Cel de-al doilea pod proiectat de Anghel Saligny se află în Buzau, în localitatea Valu Pasii. Podul care avea o lungime de 344 metri asigura legătura între regiunile istorice, Moldova și Munteia, alături de podul de la Mărăcineni. În prezent podul este permis numai accesului pietonal.
Una dintre cele mai însemnate lucrări ale sale rămâne Podul peste Dunăre de la Cernavodă, de care s-a simţit cel mai legat dintre toate realizările sale, este prezent în toate manualele şi tratatele de specialitate. G. Mehrtens, fostul profesor german al lui Saligny, scria despre pod că este „istoriceşte, cel mai însemnat… cel mai mare pod metalic din Europa”, iar inginerul J. A. Waddell preciza: „Simetria desăvârşită a întregii sale structuri este izbitoare”. Construcţia podului de la Cernavodă a creat inginerului Saligny reputaţia internaţională de mare constructor de poduri.
Ca semn de recunoştinţă, Societatea Politehnică a hotărât ridicarea unui monument la Cernavodă şi a altuia la Bucureşti. Tot în onoarea marelui inginer, în 1957 a fost realizată o statuie de bronz a acestuia de către renumitul sculptor Oscar Han, în 1965 aceasta fiind instalată în faţa intrării numărul 1 a Portului Constanţa. În faţa clădirii noi a Facultăţii de Mecanică a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, vizavi de Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Nicolae”, se află expus un bust al inginerului, executat în bronz, instalat după 1987.
Anghel Saligny a decedat pe data de 17 iunie 1925 la București.
Lăcrimioara ZOTA
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
