Faptul că oamenii vor să urce e un dat firesc și, până la urmă, un element al progresului.Unii vizează ascensiunea – în carieră, în ierarhia socială, pe statul de plată etc. – din motive pragmatice, alții pentru notorietate sau glorie. O ascensiune la propriu, în Himalaya, i-a adus gloria lui Edmund Hillary, primul om de pe planetă care a cucerit Everestul. Tot ascensiuni la propriu au adus notorietate și pentru doi conaționali: Constantin Lăcătușu- primul român ajuns pe culmea lumii – și Horia Colibășanu – primul român ajuns fără mască de oxigen pe Everest. Deși premierele, titlurile cu iz de unicat s-au cam dat, mii de oameni vor să urce pe Everest. Nu neapărat până în vârf, ci cât mai sus le permite forma fizică și pregătirea. Nu o fac pentru glorie sau notorietate, nu o fac pentru ca să se laude; o fac din dragoste de munte, de natură, o fac pentru sănătate, o fac pentru că e o provocare căreia nu-i pot rezista, o fac ca pe o evadare dintr-un job solicitant, o fac pentru că le place. De aceea o fac și cu discreție.
E și cazul lui Petrică Vanț, directorul Sucursalei Baia Mare a BRD Groupe Societe Generale. Precis că a moștenit dragostea pentru mișcare și pentru munte de la tatăl său, un foarte apreciat profesor de educație fizică din Baia Mare. E clar că iubește muntele, de aceea și face parte din echipa Salvamont Cavnic. El, colegul său de salvări, Mihai Mulea, și cu un alt iubitor de munte, Paul Pop, au răspuns invitației pe care le-a adresat-o salvamontul austriac. Cel care a organizat expediția „Everest trekking”, gândită a dura 17 zile, în care participanții să atingă vârfuri de peste 5000 m. Au ajuns deja pe la 5535 m, imortalizați cum se cuvine în imagini din care nu lipsește tricolorul. Fiindcă ei nu țin să li se știe numele – cum că au trecut pe acolo -, dar au vrut cu tot dinadinsul să șe știe numele țării lor. Poate și pentru că țara are mai mare nevoie de ascensiune și glorie, decât niște dezinteresați iubitori de munte.
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
