Reforma administrativ-teritorială discutată în zilele aceastea ar putea merge mai departe decât comasarea comunelor și a orașelor mici, urmând să fie analizată inclusiv reducerea numărului județelor. Una dintre variantele avansate pornește de la organizarea celor 15 Curți de Apel din România, un model care, dacă ar fi preluat în administrația publică, ar putea reuni Maramureșul, Clujul, Sălajul și Bistrița-Năsăud într-o singură structură teritorială. Județul Satu Mare s-ar regăsi, în aceeași ipoteză, alături de Bihor. Deocamdată, nu există o hartă oficială a viitoarelor județe și nici o decizie privind numărul acestora.

Discuțiile despre reorganizarea administrativă a României au căpătat o nouă dimensiune după declarațiile făcute de Dragoș Benea, vicepreședinte al PSD și coordonator al grupului de lucru care pregătește reforma. Într-un interviu acordat publicației G4Media, acesta a explicat că modificarea actualei organizări teritoriale nu ar trebui să se oprească la nivelul localităților, ci să includă și o analiză a structurii județene.

Modelul invocat de reprezentantul PSD este cel al Curților de Apel, instituții judiciare care funcționează deja pe circumscripții teritoriale mai mari decât județele. În România există 15 asemenea instanțe, fiecare având în competență tribunale din două sau mai multe județe. Această organizare a fost menționată ca posibilă sursă de inspirație pentru reformă, dar Dragoș Benea a precizat că numărul de 15 nu reprezintă o țintă obligatorie, fiind posibile și alte formule, în funcție de concluziile analizelor administrative.

Pentru Maramureș, una dintre cele mai interesante consecințe ale acestei ipoteze rezultă chiar din actuala organizare a sistemului judiciar. Potrivit Legii nr. 304/2022, Curtea de Apel Cluj are în circumscripție tribunalele din Cluj, Maramureș, Sălaj și Bistrița-Năsăud, ceea ce înseamnă că aceste patru județe fac deja parte din aceeași structură teritorială în privința competenței instanței de apel.

Dacă această delimitare ar deveni și un model administrativ, s-ar putea contura o unitate teritorială alcătuită din cele patru județe, în care Cluj-Napoca ar reprezenta un posibil centru administrativ, având în vedere rolul său actual în organizarea judiciară. Nu există însă nicio confirmare că viitoarele centre administrative ar urma să fie identice cu sediile Curților de Apel.

Pentru Baia Mare, o asemenea modificare ar ridica problema statutului de reședință de județ, precum și a modului în care ar funcționa instituțiile care își desfășoară astăzi activitatea la nivel județean. Reorganizarea ar putea presupune o altă distribuire a competențelor, dar nu se poate afirma că sediile instituțiilor ar urma să fie transferate automat la Cluj-Napoca sau că administrația publică din Baia Mare și-ar pierde toate atribuțiile actuale. Aceste aspecte ar depinde de conținutul unei viitoare legi și de organizarea concretă a structurilor teritoriale.

O situație diferită s-ar contura pentru județul Satu Mare, care aparține circumscripției Curții de Apel Oradea, împreună cu Bihorul. Aplicarea întocmai a modelului judiciar ar însemna, prin urmare, că Satu Mare și Maramureșul nu ar fi incluse în aceeași unitate administrativă, deși sunt județe vecine, cu numeroase legături economice, instituționale și sociale.

Această delimitare este diferită și de organizarea actualei Regiuni de Dezvoltare Nord-Vest, care cuprinde șase județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. În timp ce regiunea de dezvoltare le reunește într-un cadru comun de planificare și cooperare, modelul Curților de Apel le împarte în două circumscripții distincte, una cu centrul la Cluj-Napoca și cealaltă la Oradea.

Spre deosebire de actualele regiuni de dezvoltare, care nu reprezintă unități administrativ-teritoriale, județele dispun de autorități proprii și au atribuții stabilite prin lege. Transformarea mai multor județe într-o singură unitate ar presupune, așadar, mai mult decât modificarea unor delimitări geografice, fiind necesară regândirea modului de exercitare a atribuțiilor administrației publice la nivel teritorial.

Într-o asemenea structură, ar trebui stabilit ce se întâmplă cu actualele consilii județene, cum ar fi reprezentate comunitățile din fostele județe și unde ar funcționa instituțiile administrative. Ar apărea, de asemenea, întrebări privind gestionarea patrimoniului public, a investițiilor și a responsabilităților care aparțin astăzi fiecărui județ.

În cazul unei eventuale structuri comune Cluj–Maramureș–Sălaj–Bistrița-Năsăud, Baia Mare, Zalău și Bistrița ar trebui să își găsească un rol în noua organizare. Relația dintre un centru administrativ principal și celelalte municipii importante nu este încă definită, după cum nu există nici o propunere oficială care să precizeze ce instituții ar continua să funcționeze în fiecare dintre acestea.

Vasile Petrovan

Citește și:

Comasarea primăriilor între certitudini și necunoscute

Lasă un comentariu