Papilom sau aluniță? Cum îl recunoști și când mergi la dermatolog?

De-a lungul vieții le-am văzut și chiar le-am avut pe piele, fără să le dăm mare atenție. Papiloamele și alunițele nu pun probleme majore în general și sunt ignorate de cei mai mulți pacienți. Recunoașterea lor corectă, diferențierea și prezentarea la dermatolog pentru control și diagnosticare ne pot ajuta să evităm complicații și probleme grave de sănătate la nivelul pielii atât de sensibile.

Papilom sau aluniță? Iată o întrebare la care ne-am gândit adesea până să mergem la un control la dermatolog. Diferența dintre ele, vizual cel puțin, nu e așa de clară pentru un ochi care nu e format să depisteze orice fel de anomalii și de patologii cutanate.

Papiloamele sunt mai puțin răspândite pe corp, alunițele sunt ceva mai evidente și mai multe pe corp, au culori tipice care le separă vizual de un papilom. Pentru corectitudine medicală trebuie făcută o precizare: papilom este un termen medical mai larg pentru tumori benigne epiteliale. Unele sunt de origine virală, altele nu sunt legate neapărat de HPV.

Numim papiloame și cele mici, de pe gât, picior, de la subraț, acrocordoanele (fibroamele moi), asta deși nu sunt cauzate de vreun virus.

În practică, ca să nu se confunde, trebuie să știm următoarele: verucile (negii), papiloame ale pielii, sunt dure și rugoase, acrocordoanele sunt moi, netede. Atenție însă, termenul „papilom” acoperă și leziuni din alte zone ale corpului.

Folosim cuvântul „neg” (verucă) pentru leziunile cutanate de origine virală, iar „papilom” în contexte medicale pentru leziunile epiteliale benigne (cum ar fi papilomul laringian sau oral).

Diferența dintre papilom și aluniță, pe înțelesul tuturor

Papilomul și alunița pot să pară unul și același lucru pentru cineva care nu are experiență medicală și nu a analizat cu atenție ambele variante. Însă pentru un medic specialist, dermatolog, un papilom, o excrescență benignă a pielii sau a mucoaselor, ce poate fi cauzată de o infecție virală sau de alți factori, va fi întotdeauna pe lista de monitorizare.

Papiloamele virale apar după infecția cu papilomavirusurile umane (HPV), cu afectarea pielii, organelor genitale, gurii și ochilor, gâtului. Aspectul papilomului variază în funcție de localizare și de tipul de HPV implicat.

Putem discuta într-o abordare mai largă despre negi comuni, verucile vulgare, excrescențe mici, granulare de la nivelul pielii de pe degete, mâini, aspre, cu puncte negre foarte mici, dar și negi plantari, mai mari, mai dureroși și mai plați, cu manifestare pe talpa piciorului.

Se adaugă negii genitali (condiloamele acuminate), umflături mici, cu aspect de conopidă, excrescențe asemănătoare pielii, aspre, dar și papiloamele orale, laringiene, care determină papilomatoza respiratorie recurentă.

Localizarea influențează și simptomele pe care le va avea pacientul. Cele cutanate au ca simptome punctele negre în neg (capilare trombozate), grupuri de proeminențe pe piele, inflamație dureroasă sau nedureroasă, negi ridicați sau plați, pigmentare accentuată, suprafață netedă sau rugoasă.

La cele genitale pacienții raportează mâncărime, disconfort, sângerări în timpul actelor sexuale, în vreme ce la papilomatoza respiratorie predomină tusea cronică, răgușeala, respirația zgomotoasă și sforăitul, dificultăți de vorbire și la înghițire, dificultăți de respirație.

Verucile (negii comuni) se transmit prin contact cutanat direct sau prin atingere și folosire de obiecte comune, personale, prosoapele, de exemplu – virusul intrând în corp prin micile leziuni ale pielii. Nu toți cei care intră în contact cu virusul HPV au și papiloame, depinde mult de imunitate și de răspunsul organismului la virus.

Alte localizări pentru papiloame ar fi: papiloame intraductale mamare, în canalele galactofore, pot da secreție prin mamelon, papiloame uroteliale, în vezica urinară, pot da sânge în urină și necesită investigații urologice și papiloame conjunctivale (la ochi), la conjunctivă sau pleoapă.

De cealaltă parte, o aluniță (nev melanocitar) este tot o excrescență sau o pată pe piele, cu o cromatică variabilă, până la maro, negru. Structural discutăm despre papule, macule sau noduli compuși din grupări de melanocite sau celule nevice. Riscul cel mai mare este transformarea în melanom, de aceea monitorizarea alunițelor este esențială.

Alunițele benigne au o singură culoare, ajung la un maro închis, sunt rotunde sau ovale, simetrice, fără a depăși ca dimensiune o radieră de la un creion (aproximativ 6 mm). Ca tipologie avem nevi comuni, excrescențe roz, bej, maro, margine distinctă, nevi congenitali, nevi displazici, cu margini neregulate, amestec de culori, mai mari decât o aluniță comună.

Un tip benign ceva mai deosebit este nevul Spitz apărut în copilărie, o umflătură rotundă, roz, dar și nevul albastru, de la prezența melanocitelor adânc în derm.

Alunițele nu sunt contagioase, spre deosebire de papiloamele virale, nu dor, pacientul nu are mâncărimi locale, nu sângerează. Persistența lor este foarte mare, de-a lungul întregii vieți, fără a pune probleme deosebite și fără a necesita tratamente, dacă sunt benigne.

De ce apar alunițele? Celulele de la nivel cutanat cresc în grup și nu se distribuie uniform. Numărul de alunițe al unui pacient depinde mult de factorii genetici, de expunerile la soare, de imunitate. După expuneri la soare alunițele pot să își schimbe nuanța, să se întunece, la fel și în timpul sarcinii sau la pubertate. Mai multe alunițe apar în adolescență, cele existente se măresc sau pot să își schimbe ușor cromatica, fără variații importante însă.

Diagnosticarea papiloamelor și alunițelor și când se impune prezentarea la dermatolog

Diagnosticarea papiloamelor și alunițelor are loc în cabinetul unui medic dermatolog. Pentru papilom, diagnosticul este clinic, vizual, cu examinare vizuală directă, observarea aspectului, urmată de dermatoscopie și biopsie cutanată; în cazuri mai grave, incerte, diagnosticul este diferențial față de leziuni maligne, fiind implicată și testarea moleculară.

Testarea HPV DNA este indicată pentru leziunile anogenitale cu risc crescut.

La alunițe e nevoie de examinarea clinică completă a pielii, de dermatoscopie, cu mărire și lumină polarizată pentru a vizualiza structuri cutanate și modele de pigment. Se va detecta din fază precoce melanomul prin descoperirea de asimetrii, margini neregulate, culori multiple și o rețea de pigment neregulată.

Maparea digitală a alunițelor, pentru urmărire în timp, și biopsiile, pentru a stabili dacă e vorba despre cancer de piele, vor fi parte din procesul de diagnosticare corectă a alunițelor.

În interpretarea rezultatelor regula ABCDE este de bază pentru evaluarea alunițelor. La peste 50 de alunițe există un risc crescut de melanom.

ABCDE înseamnă:

•     Asimetrie – două jumătăți care arată diferit;
•     Borduri, margini neregulate, strâmbe, zimțate;
•     Culoare – culori mai multe sau neuniforme, cu risc crescut;
•     Diametru – lățimea peste 6 mm;
•     Evoluție (nevi noi după vârsta de 30 de ani sau modificări vizibile), schimbare recentă ca dimensiune, formă, culoare, simptome noi.

Rezultatele de la biopsie sunt interpretate ceva mai complicat, ținând cont și de celelalte observații, de istoricul medical al pacientului. Pe scurt, dacă celulele sunt anormale, canceroase, se trece la excizie extinsă, trimiteri la oncologie. Rezultatele benigne nu sunt problematice, dar dacă apare nev displazic pe rezultat, celulele sunt atipice și trebuie urmărite în timp, ca să nu evolueze spre cancer.

Consultul medical pentru pacientul cu papiloame este necesar, fără a fi o urgență medicală dacă:

•     Papiloamele sângerează, apar dureri, țesutul crește rapid;
•     Papiloamele apar pe față, în zona genitală, sub unghii;
•     Tratamentele făcute acasă timp de câteva luni nu au avut niciun rezultat.

Pentru alunițe se va merge de urgență la dermatologie dacă:

•     Apar leziuni noi neobișnuite;
•     Apar pete care nu se vindecă, mâncărimi, pete care se schimbă;
•     Apar sângerări, dureri mari locale;
•     Apar alunițe cu aspect diferit față de restul alunițelor („rățușca cea urâtă”);
•     Apar modificări rapide, cu indicarea unui melanom nodular posibil, caracterizat de nodul ferm, ridicat, cu o creștere rapidă.

Pacienții cu alunițe au nevoie de evaluare dermatologică rapidă dacă sângerările sunt persistente, spontane, dacă în câteva săptămâni leziunile încep să se dezvolte anormal, dacă ulcerațiile nu se mai vindecă și dacă apar mereu alunițe noi la persoane peste 30 de ani.

Ca tratamente pentru papilom, medicul specialist va recomanda preparate topice cu acid salicilic, crioterapie, congelare cu azot lichid, medicamente cu acid tricloracetic, cu repetarea tratamentelor la intervale recomandate dacă se folosesc acizi. În cazuri specifice e nevoie de chiuretaj sau electrocauterizare pentru a îndepărta o parte din neg.

Negii foarte rezistenți vor putea fi controlați și tratați și prin imunoterapie, laser. La negii plantari, crioterapia rămâne metoda comună de tratament.

Alunițele nu se tratează, nu se îndepărtează prin metodele folosite la negii virali; la alunițe îndepărtările se fac, la nevoie, prin excizie chirurgicală completă cu suturi sau biopsie excizională, urmate obligatoriu de examen histopatologic.

Dacă alunițele reapar și se constată că a fost melanom, diagnosticul și tratamentul au fost întârziate și evoluția poate fi gravă.

La un melanom confirmat sau nev displazic cu atipii severe, tratamentul este unul singur: excizie chirurgicală cu margini de siguranță mai largi, raportate strict la grosimea leziunii (indicele Breslow), după care urmează obligatoriu și biopsia ganglionului santinelă (în funcție de stadiu). Colaborarea dermatologului cu un medic chirurg plastician sau un chirurg oncolog este de dorit în cazurile mai dificile în care avem și melanom și excizie.

La MedLife, toți pacienții care au papiloame sau alunițe se pot prezenta pentru consult și diagnosticare, tratamente personalizate la secția de dermatovenerologie din cadrul clinicilor, hyperclinicilor și spitalelor private din rețeaua națională. Accesul la aparatură modernă este rapid, se pot efectua dermatoscopii, biopsii, teste de sânge, examene bacteriologice, micologice la nevoie, cu protocoale stricte respectate de fiecare dată.

Rezultatele de la investigații și analize, decontate și cu trimitere de la medicul specialist sau de familie, în limita fondurilor disponibile, sunt analizate de echipe multidisciplinare formate din medici cu experientă care pot lua cea mai bună decizie de intervenție de fiecare dată.

Fiecare pacient care ajunge la MedLife este evaluat medical și beneficiază de experiența medicilor din cadrul rețelei naționale, dar și de tehnologiile de ultimă generație folosite zi de zi pentru diagnostic diferențial și pentru confirmarea sau infirmarea unor suspiciuni.

Cu programări rapide, telefonic, online, din aplicație, medici la dispoziția pacienților oricând și diagnostice corecte și rapide, MedLife rămâne o variantă de luat în calcul indiferent dacă pacientul are papiloame sau alunițe și vrea o evaluare a acestora.