Azi, 7 septembrie, începe noul an școlar. Cu acest prilej, PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureșul și Sătmarului, transmite un mesaj pentru elevi, dascăli și părinți.
Îl redăm integral mai jos.
SĂ ÎNVĂȚĂM PENTRU A ȘTI,
DAR MAI ALES PENTRU A DEVENI!
Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la începutul anului școlar 2026–2027
Iubiți elevi și tineri, Stimați dascăli, Dragi părinți,
La începutul unui nou an școlar, gândul nostru se îndreaptă cu dragoste părintească spre zecile de mii de copii și tineri care pășesc din nou pragul școlilor din Maramureș și Sătmar, spre dascălii care îi primesc cu bucurie și nădejde și spre părinții și familiile care îi însoțesc cu emoție, rugăciune și speranță.
Există începuturi care schimbă numai calendarul și există începuturi care pot schimba omul. Începutul școlii aparține celei de-a doua categorii, pentru că fiecare an de învățătură adaugă ceva nu doar minții, ci și chipului lăuntric al celui care învață.
Școala nu este doar locul în care copilul primește informații despre lume. Ea trebuie să rămână unul dintre locurile vocaționale în care omul învață cum să locuiască frumos în această lume: cu mintea luminată de adevăr, cu inima deschisă către aproapele și cu o conștiință capabilă să deosebească binele de rău.
Într-o epocă în care informația se află la îndemâna tuturor, adevărata problemă nu mai este numai cât știm, ci mai ales, ce devenim prin ceea ce știm.
Putem avea acces, într-o singură clipă, la biblioteci întregi și, cu toate acestea, să rămânem săraci în înțelepciune. Putem comunica permanent și să devenim tot mai singuri. Putem stăpâni tehnologii extraordinare și să pierdem tocmai arta fundamentală a omului: aceea de a privi un alt om în ochi, de a-l asculta, de a-l respecta și de a-l iubi.
De aceea, educația adevărată începe acolo unde informația se transformă în cultură, cultura în discernământ, iar discernământul în caracter.
Dragi tineri, zidiți ființa voastră întreagă, frumos și responsabil căci voi sunteți viitorul.
Vouă, celor tineri, dorim să vă adresăm în mod deosebit cuvântul nostru.
Veți fi îndemnați, pe bună dreptate, să reușiți. Să învățați, să vă depășiți limitele, să dobândiți competențe, să vă construiți o carieră și să vă găsiți locul într-o lume necruțător de competitivă.
Faceți-le pe toate acestea!
Învățați temeinic. Citiți. Cercetați. Puneți întrebări. Descoperiți știința, literatura, istoria, limbile lumii și marile realizări ale culturii cercetării și spiritului omenesc. Folosiți cu inteligență tehnologia și noile instrumente ale cunoașterii. Să nu vă temeți de lumea care vine.
Dar, în timp ce vă pregătiți să cuceriți lumea, aveți grijă să nu vă pierdeți sufletul.
Nu orice lucru care poate fi făcut trebuie și făcut. Nu orice lucru care este la modă, este și adevărat. Nu orice succes este o biruință. Nu orice libertate înseamnă eliberare.
Adevărata libertate începe atunci când omul are puterea de a spune „nu” lucrului care îl degradează și „da” lucrului care îl înalță.
Nu îngăduiți nimănui să vă convingă că pentru a fi modern trebuie să vă fie rușine de credință, de familie, de satul sau orașul din care veniți, de limba română, de istoria, credința și rădăcinile voastre. Omul fără rădăcini poate fi purtat de orice vânt; omul care știe de unde vine poate alege cu luciditate încotro merge.
Maramureșul – o școală a verticalității
Dragi elevi, dragi tineri,
Voi aveți privilegiul de a vă forma într-un ținut în care însăși cultura locului poate deveni pedagog.
Priviți bisericile noastre de lemn!
Sunt ridicate dintr-un material smerit, dar nobil, iar turlele lor caută cerul și te învață să privești spre înaltul Cerului unde este Dumnezeu, unde sunt sufletele strămoșilor.
Poate că aici se ascunde una dintre cele mai frumoase lecții pe care Maramureșul le poate oferi copiilor și tinerilor săi: să ai rădăcinile adânc înfipte în pământul din care ai răsărit, dar privirea îndreptată întotdeauna spre înalt.
Priviți poarta maramureșeană!
Ea nu este numai un monument etnografic, ci memoria unei civilizații a ospitalității: o poartă se ridică pentru a delimita o casă, dar se deschide pentru a primi omul.
Priviți casele străvechi bătrânești, icoanele, troițele de la răscruci, mănăstirile și cimitirele satelor noastre. Ele ne spun că înaintea noastră au existat generații care poate nu au avut acces la tehnologia noastră, dar au știut ceva fundamental: că omul nu poate trăi numai pentru sine și în egoism și izolare ci în comuniune cu semenii și cu Dumnezeu.
Părinții și bunicii Maramureșului au știut să pună lângă pâine rugăciunea, lângă muncă sărbătoarea, lângă casă biserica, lângă libertate responsabilitatea și lângă viață, veșnicia.
Nu vă cerem să trăiți în trecut. Dimpotrivă!
Vă dorim oameni ai timpului vostru, bine pregătiți, competenți, curajoși și capabili să intre în dialog cu lumea întreagă. Dar vă dorim oameni ai viitorului fără a deveni orfani de trecut.
De aceea, dragi tineri, în mâinile voastre nu se află numai propriul viitor, ci, într-o măsură profundă, viitorul poporului român.
Ceea ce veți alege să păstrați, să cultivați și să transmiteți mai departe va hotărî ce fel de țară vor moșteni generațiile care vin după voi.
Fiți, așadar, generația care merge înainte fără să-și uite rădăcinile, care știe să fie europeană și universală fără să înceteze a fi românească. România de mâine va purta, într-o mare măsură, chipul sufletesc pe care voi îl zidiți astăzi în voi înșivă.
Pentru tânărul creștin care are valori identitare, dar mai ales pentru tânărul creștin din România creștină, modernitate nu înseamnă abandonarea trecutului, a valorilor, a identității. Modernitate înseamnă, aducerea tradiției în actualitate cu tot ce are ea bun, frumos, valoros și integrator.
Școala trebuie să formeze oameni integri
Distinși profesori,
Aveți în fața comoara neamului romanesc. Tinerii care stau privindu-Vă cu speranță și a căror formare atârnă de competența, profesionalismul și vocația de dascăl de cultură românească, așteaptă ca pe perioada școlii să fiți și părinții și prietenii lor. Stă în puterea dumneavoastră capacitatea de a forma caractere. În mâinile dumneavoastră nu sunt numai cataloage, programe școlare și generații care trebuie evaluate. În fața dumneavoastră se află persoane în devenire.
Un dascăl adevărat nu predă numai o disciplină. El poate așeza ordine într-o minte, poate trezi o vocație, poate salva un copil de la descurajare și poate pune într-un suflet o întrebare care va rodi peste zeci de ani.
De aceea, prestigiul școlii nu se măsoară exclusiv prin performanțe și statistici, ci și prin calitatea umană a celor pe care îi formează.
Avem nevoie de medici foarte buni, dar și milostivi; de juriști competenți, dar și drepți; de ingineri străluciți, dar și responsabili; de profesori erudiți, dar și capabili să iubească; de oameni care să stăpânească tehnologia, fără a deveni stăpâniți de ea.
Cu alte cuvinte, avem nevoie de inteligența însoțită de conștiință.
Pentru aceasta, vă mulțumim dumneavoastră, dascălilor, pentru misiunea pe care o împliniți și pentru toate jertfele nevăzute pe care nicio statistică nu le poate cuprinde.
Familia – prima școală a caracterului și a valorilor care dau sens vieții
Dragi părinți,
Familiei îi revine o misiune pe care nici o instituție și nici o tehnologie nu o vor putea înlocui.
Copilul are nevoie de școală, dar are nevoie și de casă. Are nevoie de profesori, dar are nevoie și de părinți. Are nevoie de acces la lumea digitală, dar mai ales are nevoie de oameni reali care să-i fie aproape.
Nu lăsați ecranele să devină părinții copiilor dumneavoastră.
Vorbiți cu ei. Ascultați-i. Rugați-vă împreună. Stați la masă împreună. Învățați-i că valoarea unui om nu este dată de numărul celor care îl urmăresc într-o rețea socială, nici de bunurile pe care le posedă și nici de comparația permanentă cu ceilalți.
Spuneți-le, mai ales, că sunt iubiți.
Un copil care știe că este iubit și care are un loc sigur în familia sa va putea intra în lume fără să cerșească permanent validarea ei.
În încheiere, Dascălilor le dorim puterea de a rămâne făuritori de caractere și aprinzători de lumină. Părinților le dorim răbdare, înțelepciune și bucuria de a-și vedea copiii crescând nu numai mari, ci și buni. Iar vouă, dragi tineri, vă spunem părintește:
Învățați mult, dar nu uitați să gândiți. Mergeți departe, dar nu uitați de unde ați plecat. Urcați cât puteți de sus, dar nu treceți nepăsători pe lângă omul căzut și abandonat. Folosiți lumea, dar nu lăsați lumea să vă folosească. Și oriunde vă va purta viața, păstrați în suflet un drum către casa părintească, către Biserică și către Dumnezeu.
Cu aceste gânduri, binecuvântăm începutul anului școlar 2026–2027, rugând pe Hristos Domnul, Învățătorul și Lumina lumii, să dăruiască elevilor minte luminată și inimă curată, dascălilor înțelepciune și răbdare, iar părinților puterea de a-și crește copiii în iubire, credință , adevăr , responsabilitate , libertate și demnitate.
Un an școlar binecuvântat, roditor și luminos tuturor!
Cu Dumnezeu înainte!
† IUSTIN
Episcopul Maramureșului și Sătmarului
