Ziua Culturii Naționale a fost marcată, și în acest an, la Muzeul Satului din Baia Mare, acolo unde casa tradițională, natura și liniștea codrului au devenit decorul firesc pentru întâlnirea cu poezia lui Mihai Eminescu.
În cadrul parteneriatului educațional dintre Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, elevii de liceu au participat la o activitate de învățare non formală, dedicată legăturii profunde dintre opera eminesciană, folclor și universul satului românesc.
„Activitatea a început cu o frumoasă introducere a Zilei Culturii Naționale, prin cuvântul de deschidere a prof. dr. Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, care a pus în lumină existența tradițională românească – casa, ocupațiile, ritmurile vieții rurale, relația omului cu natura – aceleași repere care se regăsesc, transfigurate poetic, în creația lui Eminescu. În acest cadru, poezia nu a fost analizată, ci simțită, așezată firesc lângă lemn, pământ și cer, dar și recitată cu emoție de cei prezenți.
Alături de prof. Monica Cândea și elevii clasei a XI-a ai Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare, director prof. Vasile Crăciun, am pătruns în universul eminescian prin bogăția de imagini și versuri alese din opera poetului, prin scrisori – compoziții proprii ale elevilor, adresate poetului național, precum și printr-un moment artistic foarte emoționant, interpretarea muzicală a poeziei „Sara pe deal”.
În continuarea activității, colega noastră muzeograf Oana Teremtuș le-a pregătit elevilor un moment de reflecție, prin care a evidențiat legătura strânsă între opera eminesciană și satul tradițional, care știe să trăiască fără grabă, fără rupturi, cu răbdarea lucrurilor care rămân, transmițându-le elevilor faptul că, în spațiul satului, cuvântul eminescian nu se învață, ci se simte, iar tradiția nu înseamnă întoarcere, ci continuitate, poezia lui Eminescu fiind, poate, una dintre cele mai solide punți dintre natură, sat și sufletul nostru.
Un moment aparte l-a constituit experiența interactivă prin intermediul tehnologiei VR, care le-a permis elevilor să exploreze obiective de arhitectură tradițională și fragmente din viața satului, într-un dialog simbolic între trecut și prezent. Astfel, tradiția a fost privită ca memorie vie, accesibilă și relevantă pentru generația de astăzi.
Dimensiunea emoțională a activității a fost completată de un gest simbolic: elevii au scris câte un vers sau un titlu de poezie eminesciană pe o căsuță în miniatură, creată ca un spațiu al gândurilor păstrate, asemenea muzeului însuși. Versurile au devenit urme personale de lectură, dor și reflecție, lăsate în grija satului și a naturii.
Prin lectură publică, dialog și experiență directă, această activitate a demonstrat că Eminescu rămâne contemporan, iar cultura națională se construiește nu doar prin comemorare, ci prin trăire, participare și continuitate”, transmit reprezentanții Muzeului.
