În ultimii ani, tot mai mulți români și-au montat camere de supraveghere la casă, în curte sau la poartă, pentru a se simți mai în siguranță. Hoții, vandalismul și teama de incidente i-au făcut pe oameni să caute soluții de protecție. De la sfârșitul anului 2025 însă, a intrat în vigoare o lege nouă care stabilește clar cum pot fi folosite aceste camere și ce limite trebuie respectate, astfel încât să nu fie încălcat dreptul la viață privată al altor persoane.
Legea nu interzice camerele de supraveghere, dar spune foarte clar că ele trebuie folosite doar pentru protejarea propriei locuințe. Proprietarul are voie să filmeze casa lui, curtea lui, garajul sau poarta, însă nu are voie să supravegheze ce se întâmplă în curțile vecinilor, la ferestrele sau ușile altor locuințe ori în alte spații private care nu îi aparțin. Chiar dacă intenția nu este una rea, filmarea vecinilor fără acordul lor este considerată o încălcare a vieții private și poate aduce amenzi sau probleme mai grave.
În ceea ce privește strada sau trotuarul din fața casei, legea este foarte strictă. Camerele nu trebuie orientate direct spre spațiul public. Este tolerată doar surprinderea accidentală a unei porțiuni foarte mici, de exemplu chiar zona din fața porții, dar nu este permisă supravegherea continuă a trecătorilor sau a mașinilor care circulă pe drum.
Un alt lucru foarte important introdus de lege este obligația de informare. Orice persoană care intră pe o proprietate supravegheată video trebuie să știe acest lucru. De aceea, proprietarii sunt obligați să afișeze un mesaj clar și vizibil, de tipul „Atenție! Zonă supravegheată video”. Lipsa acestui afiș poate fi sancționată.
Legea mai spune și cât timp pot fi păstrate înregistrările. Imaginile nu pot fi ținute la nesfârșit. În mod normal, ele pot fi păstrate cel mult 30 de zile, după care trebuie șterse automat. Excepție fac doar situațiile în care imaginile sunt folosite într-o anchetă, de exemplu în cazul unui furt sau al unui incident grav.
O noutate importantă adusă de lege este faptul că, în anumite situații bine justificate, autoritățile statului pot solicita acces la imaginile camerelor de supraveghere fără acordul proprietarului. Poliția, Jandarmeria sau alte instituții pot cere aceste înregistrări doar dacă este vorba despre anchete, infracțiuni, situații de urgență sau pericole pentru siguranța publică. Accesul nu se face oricum, ci doar în baza legii.
Este strict interzis ca proprietarii să folosească imaginile în alte scopuri decât cele de securitate. Filmările nu pot fi puse pe internet, pe rețelele sociale, nu pot fi folosite pentru șantaj, amenințări sau pentru a urmări și hărțui alte persoane. Astfel de fapte pot duce nu doar la amenzi mari, ci și la dosar penal pentru încălcarea vieții private.
Cei care nu respectă legea riscă sancțiuni serioase, de la amenzi consistente până la obligarea de a demonta camerele sau, în cazuri grave, răspundere penală. Legea nu a fost făcută pentru a speria oamenii, ci pentru a exista un echilibru între dreptul fiecăruia la siguranță și dreptul tuturor la viață privată.
Pe scurt, camerele de supraveghere sunt permise și utile, dar trebuie folosite cu responsabilitate. Atâta timp cât filmezi doar ce îți aparține, informezi corect, nu stochezi imaginile prea mult și nu le folosești abuziv, nu ai de ce să te temi. Legea nouă cere doar respect și bun-simț, nu renunțarea la siguranța personală.
Vasile Petrovan
