Țara Lăpușului găzduiește Ziua Națională a Maramureșului – Festivalul Internațional al Identității Tradiționale - 33 minute în urmă
Spațiu de popas amenajat la Izvorul Cerduța din Băița pentru cei care vin după apă - 48 minute în urmă
Mănăstirea Chiuzbaia găzduiește o nouă serie de tabere pentru copiii și tinerii din Protopopiatul Ortodox Baia Mare - 1 oră în urmă
Slujire arhierească la Mănăstirea Prislop–Borșa - 1 oră în urmă
L-ați văzut? Ionuț Mateșan a plecat de la domiciliu de câteva zile și e de negăsit - 1 oră în urmă
Implicare pentru viitorul educației: Profesori ai Colegiului de Arte Baia Mare au participat la Conferința UNMUTE din București - 4 ore în urmă
Campanie de colectare a aparatelor electrice în comuna Cernești - 5 ore în urmă
Energie și performanță la Rona de Jos: „Camp Distinct Fight Academy 2026” s-a încheiat - 5 ore în urmă
Întoarcere acasă cu un dar de suflet: Veronica Szinkulics a donat Muzeului Tarnița din Băița cel mai nou volum al său - 6 ore în urmă
Mănăstirea Dragomirești și-a sărbătorit hramul în prezența Preasfințitului Părinte Episcop Iustin - 6 ore în urmă
Vasilopita – prăjitura care aduce noroc de Anul Nou
În Grecia, una dintre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou este tăierea vasilopitei. Este vorba despre o prăjitură specială, pregătită la început de an, în care se ascunde o monedă înainte de a fi pusă la cuptor. La masă, prăjitura este tăiată și fiecare membru al familiei primește o felie.
De obicei, vasilopita se face pe 1 ianuarie, zi care marchează atât începutul Anului Nou, cât și sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare. Totuși, în multe familii, această prăjitură poate fi pregătită oricând pe parcursul lunii ianuarie, ca un mod de a păstra spiritul începutului de an.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea și a fost un om foarte bun și implicat în viața oamenilor. El a ajutat săracii, copiii rămași fără părinți și bolnavii, construind primele spitale și așezăminte sociale, cunoscute sub numele de „vasiliade”. Practic, a fost unul dintre primii oameni care au spus: „Nu e suficient să vorbești despre bine, trebuie să-l faci.”
Legenda vasilopitei pornește dintr-o perioadă grea, când oamenii din zona păstorită de Sfântul Vasile au fost obligați să plătească o taxă foarte mare. Neavând bani, familiile au adus bijuterii, monede și alte lucruri de preț.
Văzând această nedreptate, Sfântul Vasile a mers la împărat și i-a cerut să renunțe la această taxă care împovăra oamenii. Împăratul a fost impresionat de vorbele sale și a anulat taxa, trimițând înapoi toate lucrurile adunate. Problema era că nimeni nu mai știa ce obiect aparținea fiecărei familii.
Legenda spune că Sfântul Vasile a venit cu o idee ingenioasă: a cerut să se facă o plăcintă mare, în care să fie puse toate obiectele adunate. După slujbă, a binecuvântat plăcinta și a împărțit-o oamenilor. Povestea spune că fiecare persoană a primit exact obiectele pe care le adusese. Un adevărat miracol. De aici a apărut tradiția vasilopitei.
Astăzi, în loc de bijuterii sau obiecte de valoare, în prăjitură se ascunde o monedă. Cel care găsește moneda în felia lui este considerat norocos și se spune că va avea parte de binecuvântarea Sfântului Vasile pe tot parcursul anului.
Rețetele diferă de la o regiune la alta și chiar de la o familie la alta. Unele vasilopite sunt ca o prăjitură pufoasă, altele seamănă mai mult cu un cozonac grecesc, numit tsoureki. Indiferent de formă, ideea rămâne aceeași: împărțire, bucurie și speranță la început de an.
Vasile Petrovan















