În ultimele săptămâni, România a intrat vizibil în plin sezon gripal, iar presiunea asupra sistemului medical a început să se simtă din ce în ce mai clar. Camerele de gardă sunt tot mai aglomerate, medicii vorbesc despre o creștere accentuată a infecțiilor respiratorii, iar termenul de „super-gripă”, intens vehiculat în spațiul public, a stârnit îngrijorare în rândul populației. Dincolo de etichetele alarmiste, realitatea este una mai nuanțată, dar deloc liniștitoare.
Datele oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică arată că sezonul gripal a debutat mai devreme decât în alți ani. În prima săptămână din decembrie 2025 au fost raportate peste 3.000 de cazuri de gripă clinică, de două ori mai multe decât în săptămâna precedentă. Specialiștii confirmă că în România circulă subclada K a virusului gripal A(H3N2), aceeași care a fost identificată și în alte state europene. Este o tulpină cunoscută, inclusă în vaccinurile antigripale, dar care poate provoca forme severe, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile.
Gripa din acest sezon se manifestă, în esență, la fel ca în anii anteriori, însă debutul este adesea brutal. Boala apare brusc, cu febră de peste 39 de grade, dureri musculare și articulare intense, frisoane, tuse și o stare generală alterată care poate imobiliza pacientul la pat în mai puțin de o zi. Spre deosebire de o simplă răceală, simptomele sunt mai agresive, iar evoluția poate fi oscilantă: perioade de aparentă ameliorare urmate de agravare. La copii pot apărea și manifestări digestive, iar la adulți, în special la cei cu afecțiuni preexistente, riscul de complicații este semnificativ.
Medicii atrag atenția că gripa nu este doar o boală a aparatului respirator, ci una care afectează întregul organism. În formele severe pot apărea pneumonii, insuficiență respiratorie, miocardite sau agravarea bolilor cronice. Persoanele peste 65 de ani, copiii mici, gravidele, pacienții cu boli cardiovasculare, pulmonare, metabolice sau cu imunitate scăzută sunt cei mai expuși riscului de evoluție gravă.
Medicii avertizează și asupra automedicației. Tratamentul antiviral se administrează doar la recomandarea medicului și poate fi cu adevărat eficient dacă este început la timp. Antibioticele nu tratează gripa și nu trebuie utilizate decât în cazul unor complicații bacteriene confirmate.
Un alt mesaj important este legat de prezentarea la spital. Nu orice episod febril necesită urgență, însă febra mare care nu cedează la antitermice, dificultățile de respirație, letargia, durerile toracice sau agravarea rapidă a stării generale sunt semnale clare de alarmă. În lipsa acestor semne, medicul de familie rămâne primul pas firesc.
În concluzie, România traversează un sezon gripal intens, dar nu ieșit din tiparele cunoscute ale medicinei. Virusul este agresiv, cazurile sunt în creștere, iar spitalele resimt presiunea. În fața acestei realități, informația corectă, vaccinarea și responsabilitatea individuală rămân cele mai eficiente arme pentru a limita impactul gripei asupra populației și a sistemului de sănătate.
Vasile Petrovan
