Ia Elisabetei Rizea, una dintre piesele emblematice din patrimoniul Memorialului Sighet, este expusă în cadrul expoziției „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”, organizată de Muzeul Național de Artă al României.
Curator: Erwin Kessler. Echipa curatorială: Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel
Eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Expoziția prezintă peste 300 de lucrări dedicate iei și costumului popular, incluzând capodopera lui Henri Matisse, „La Blouse Roumaine”.
Piesele selectate pentru expoziție provin din patrimoniul MNAR, din colecții private ale artiștilor și colecționarilor români, precum și de la 30 de muzee și instituții partenere: Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Paris; Fondation Louis Vuitton, Paris; Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina – o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual); Galeria Națională din Sofia, Bulgaria; Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău; Muzeul Național Brukenthal, Sibiu; Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Muzeul Național Peleș; Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”; Muzeul Naţional al Ţăranului Român; Biblioteca Naţională a României; Complexul Muzeal Arad; Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Muzeul de Artă Bacău; Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul de Artă; Muzeul Județean Mureș; Muzeul de Artă Vizuală Galaţi; Muzeul Țării Crișurilor, Oradea; Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu; Muzeul de Artă Braşov; Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi; Muzeul Național de Istorie a României; Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”; Muzeul de Artă Piatra-Neamţ; Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței din Sighetu Marmației; Muzeul Municipiului Bucureşti; Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”; Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de Stampe; Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României (MNAC); Arhivele Naționale ale României; Romfilatelia.
Expoziția este deschisă în perioada 21 noiembrie 2025 – 8 februarie 2026.
Elisabeta Rizea (28 iunie 1912 – 4 octombrie 2003) a fost susţinătoare a grupului de rezistenţă condus de Toma Arnăuţoiu.
A fost arestată de mai multe ori de Securitate, interogată şi maltratată.
În 1950 a fost condamnată la 6 ani de închisoare corecţională, în baza articolului 209 c.p., pentru ajutorul acordat partizanilor din Muscel. A fost eliberată în 1956.
În 1959, după prinderea fraţilor Arnăuţoiu, a fost arestată din nou și condamnată la 25 de ani de muncă silnică pentru favorizarea infracțiunii. A fost eliberată în 1964 prin grațiere.
După căderea comunismului, prin apariția volumului Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara, urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (Humanitas, 1993), mărturia sa a devenit una dintre cele mai cunoscute și impresionante relatări ale luptei anticomuniste din România.
Elisabeta Rizea a murit la 4 octombrie 2003, la vârsta de 91 de ani.
