După aproape două decenii de pauză, Croația reia serviciul militar obligatoriu. Decizia, votată recent de Parlamentul de la Zagreb, vine într-un moment în care Europa Centrală și de Est își reanalizează strategiile de apărare în fața unui context geopolitic tot mai incert.
Noua lege prevede ca toți tinerii croați să fie înscriși automat în registrele militare în anul în care împlinesc 18 ani, urmând ca, la 19 ani, să efectueze două luni de pregătire de bază în centre specializate din Knin, Slunj și Požega.
Recruții vor primi o indemnizație lunară de 1.100 de euro, iar perioada petrecută în uniformă va conta ca vechime în muncă. Programul va fi implementat treptat, primele serii urmând să fie chemate până la sfârșitul lui 2025.
Legea introduce și o noutate socială. Femeile nu sunt obligate să efectueze stagiul militar, dar pot opta pentru participare voluntară. În același timp, cei care refuză din motive religioase sau morale pot invoca dreptul la obiecție de conștiință, urmând să lucreze în sistemul de protecție civilă sau în proiecte comunitare timp de 3-4 luni.
Guvernul croat a anunțat că bugetul apărării va crește până la 2,5% din PIB în următorii doi ani, depășind ținta NATO. Decizia de reintroducere a serviciului militar vine în contextul intensificării tensiunilor din Balcani și al războiului din Ucraina, factori care au determinat mai multe state europene să-și întărească rezervele militare.
Spre deosebire de Croația, România a optat pentru o abordare voluntară a pregătirii militare. Tinerii între 18 și 35 de ani pot alege un stagiu de patru luni în cadrul Ministerului Apărării, cu o soldă lunară între 4.000 și 5.000 de lei, plus un bonus final de 27.000 de lei. Programul este conceput ca o formă de instruire civico-militară și nu presupune nicio obligație pe timp de pace.
Prin această decizie, cele două state urmează căi diferite pentru a răspunde aceleiași temeri: lipsa de pregătire a populației în fața unei crize militare majore.
Vasile Petrovan
