Recent, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a făcut câteva declarații legate de Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA). DGIA este serviciul secret al Armatei Române, responsabil cu strângerea de informații militare și protecția securității naționale.
Afirmațiile ministrului au surprins și îngrijorat Ambasada Statelor Unite la București, care colaborează îndeaproape cu DGIA, în special în contextul războiului din Ucraina, informează DeFapt.ro.
Totul a pornit de la discuțiile privind participarea unor rezerviști ai Armatei Române (adică foști militari retrași din activitate) la misiuni private de securitate în Congo, sub coordonarea lui Horațiu Potra, un cunoscut mercenar român.Ambasada SUA discutase de mai multe ori acest subiect cu oficiali români, cerând explicații.
Întrebat de presă despre rolul DGIA în această poveste, Moșteanu a răspuns:„O să aflu dacă au știut și dacă au fost implicați. Iar cei care au știut și au fost implicați nu o să mai fie acolo!”
Pe scurt, ministrul și-a denigrat propriii oameni, lăsând să se înțeleagă că în cazul DGIA ar putea exista fie complicitate, fie incompetență – ambele variante fiind deosebit de grave atât pentru armată, cât și pentru diplomație.
Oficialii americani au rămas surprinși pentru că ministerul avea deja un raport oficial pe această temă, cu luni înainte, încă dinainte ca Moșteanu să devină ministru. Conform acelui raport:
- 466 de foști militari români (ajunși în rezervă din diferite motive) au lucrat, prin contract, pentru companii de securitate în Congo.
- 7 militari activi (dintre care 2 subofițeri și 5 soldați profesioniști) au participat, în mod nejustificat, la misiuni private în Congo, deși se aflau în concediu legal pentru creșterea copilului.
Cu alte cuvinte, situația era deja documentată, iar verificările începuseră cu luni bune înainte. DGIA trimisese chiar și informări către Parchetul Militar (adică procurorii care investighează faptele militare) privind aceste cazuri. Mai mult, unii foști mercenari din Congo ar fi fost reprimiți în armată de către anumiți comandanți, în ciuda avertismentelor.
Aici responsabilitatea nu aparține doar DGIA, ci și altor structuri:
- Procurorilor militari, care trebuiau să investigheze cazurile.
- Comandanților de unități, care au acceptat reîncadrarea unor persoane controversate.
După declarațiile ministrului, au urmat discuții intense între atașatul militar american de la București și oficialii din Washington. Americanii au vrut să afle dacă aceste declarații reflectă realitatea, dacă rapoartele sunt greșite și, în final,dacă este în pericol colaborarea dintre SUA și DGIA.
Evident, partenerii americani au transmis clar că au nevoie de stabilitate și predictibilitate. Mai exact, dacă există probe că DGIA a greșit, acestea trebuie prezentate oficial.
Concluzie: În loc să consolideze încrederea partenerilor strategici într-un moment delicat, declarațiile ministrului Ionuț Moșteanu dovedesc că nu stăpânește pe deplin dosarele sensibile ale instituției pe care o conduce. Pentru diplomați și militari deopotrivă, un astfel de mesaj public reprezintă o gafă de proporții, tipică unui începător, care poate avea consecințe serioase asupra relațiilor dintre România și Statele Unite.
Vasile Petrovan
