Paris, 8 septembrie 2025 – După mai puțin de nouă luni la conducerea executivului, premierul francez, François Bayrou, a fost înlăturat aseară, în urma adoptării unei moțiuni de cenzură în Adunarea Națională. Votul, pierdut categoric – 364 de voturi pentru, 194 împotrivă și 25 de abțineri – a pus capăt unui mandat fragil, marcat de lipsa unei majorități parlamentare și de tensiunile dintre Palatul Élysée și opoziție.
În cursul zilei de ieri, Bayrou a urcat la tribuna Palatului Bourbon pentru a-și angaja răspunderea asupra proiectului de buget de austeritate, menit să limiteze datoria publică a Franței, ajunsă la 114% din PIB. În lipsa sprijinului politic, premierul spera ca votul de încredere să întărească autoritatea guvernului său. Rezultatul a fost însă contrar: opoziția, de la extrema dreaptă la stânga radicală, s-a unit și a votat împotriva sa.
Cabinetul Bayrou, al patrulea guvern numit de Emmanuel Macron după realegerea din 2022 și al doilea de la dizolvarea Adunării Naționale din iunie 2024, nu a reușit niciodată să-și asigure o majoritate stabilă. Criticat pentru măsurile fiscale și lipsa unor reforme sociale convingătoare, executivul s-a prăbușit în fața unei opoziții unite de un singur obiectiv: schimbarea.
Cu o zi înainte de vot, Bayrou acuza opoziția că se află într-un „război civil deschis”, incapabilă să construiască, dar hotărâtă să doboare guvernul. Argumentele nu au fost suficiente pentru a salva cabinetul. În această dimineață, premierul urmează să își înainteze oficial demisia președintelui Macron.
Potrivit Constituției, șeful statului trebuie acum să numească un nou prim-ministru și să formeze un executiv capabil să obțină încrederea Adunării Naționale. Opțiunile nu sunt simple. Un nume care să fie acceptat de socialiști, dar să nu alieneze aripa dreaptă a coaliției prezidențiale, este greu de identificat.
O a doua variantă ar fi convocarea de alegeri legislative anticipate. Însă sondajele recente arată că partidul de extremă dreaptă Adunarea Națională (RN) al lui Marine Le Pen ar obține 33% din voturi, devansând atât stânga, cât și tabăra prezidențială. În acest context, riscul pentru Macron ar fi major.
Unele grupuri parlamentare au cerut chiar organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, dar Emmanuel Macron a respins constant ideea unei demisii, mandatul său urmând să se încheie în 2027.
Pe fondul crizei politice și al problemelor economice, Macron se confruntă cu un grad de neîncredere fără precedent. Potrivit unui sondaj Ifop, 77% dintre francezi dezaprobă acțiunile sale – cea mai slabă evaluare din 2017 până în prezent.
Pe lângă incertitudinea politică, Franța se pregătește pentru turbulențe sociale. Miercuri este anunțată o primă zi de mobilizare sub sloganul „Să blocăm totul”, născut pe rețelele sociale și susținut de sindicate și stânga radicală. O altă grevă națională, convocată de confederațiile sindicale, este programată pentru 18 septembrie, împotriva politicilor guvernamentale.
Vasile Petrovan
