Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât astăzi, 4 septembrie, să trimită Curții Constituționale o sesizare privind noua lege a pensiilor de serviciu, adoptată recent prin angajarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în unanimitate de Secțiile Unite, convocate de președinta instanței supreme, Lia Savonea.
Actul normativ, considerat de executiv o reformă necesară pentru echilibrarea bugetului public, modifică substanțial regimul pensiilor magistraților: crește vârsta de pensionare la 65 de ani, majorează treptat vechimea în magistratură de la 25 la 35 de ani și reduce procentul de calcul al pensiei de la 100% la 70% din ultimul venit net.
Poziția ÎCCJ
Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a explicat că demersul nu vizează doar situația personală a actualilor judecători, ci și viitorul sistemului judiciar:
„Chiar dacă majoritatea judecătorilor ÎCCJ sunt protejați de dispozițiile tranzitorii ale acestei legi, prin exercițiul de astăzi ei își asumă o datorie de conștiință: să evalueze posibilitatea sesizării CCR pentru apărarea viitorului justiției din România. O justiție construită cu greu, prin ani de sacrificii și renunțări, riscă să fie slăbită prin astfel de măsuri conjuncturale.”
Reacția Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a apărat în continuare reforma:
„E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie. Chiar și cu această scădere, pensiile rămân considerabile. Reforma trebuie dusă până la capăt, pentru că România are nevoie de echitate și sustenabilitate bugetară.”
La rândul său, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că proiectul respectă criteriile de constituționalitate și are șanse mari să treacă testul CCR:
„Magistrații nu sunt niște dușmani ai poporului. Sper să nu ajungem la un război social.”
Proteste în instanțe
Între timp, nemulțumirea s-a extins în rândul sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat că instanțele și parchetele din toată țara limitează activitatea la cauzele urgente – precum arestările preventive sau ordinele de protecție – după ce adunările generale ale judecătorilor au votat în acest sens la finalul lunii august.
Într-un apel public, magistrații au cerut „retragerea de urgență a proiectului și încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept și drepturile cetățenilor, garantate doar de o justiție independentă.”
Ce urmează
Sesizarea depusă de ÎCCJ plasează Curtea Constituțională în fața unei decizii cu consecințe majore, atât pentru carierele magistraților, cât și pentru stabilitatea politică a executivului. Premierul Ilie Bolojan a condiționat continuarea mandatului său de menținerea acestei reforme, ceea ce transformă verdictul CCR într-un moment-cheie pentru echilibrul dintre puterea judecătorească și cea executivă.
Imaginea situației conflictuale se poate rezuma astfel:
Pensiile magistraților – comparații înșelătoare
Disputa despre veniturile magistraților români ignoră un fapt esențial. Spre deosebire de colegii lor din Germania, Franța sau Italia, judecătorii și procurorii din România nu pot avea alte surse de venit. Legea le interzice consultanța, avocatura sau medierea. Mai exact, ei trăiesc exclusiv din salariu și pensie.
În alte state europene, însă, magistrații își dublează sau chiar triplează câștigurile prin activități paralele, astfel încât salariul sau pensia de stat reprezintă doar o parte din veniturile lor. Rezultatul este că magistrații români au, în realitate, cele mai mici venituri totale din Europa, uneori chiar sub colegii din Republica Moldova.
Așadar, dacă vrem să discutăm cinstit, atunci când se vorbește doar despre cifrele salariilor sau ale pensiilor, comparația cu restul Europei devine incompletă și înșelătoare.
Tot mai contestată este însă pensionarea timpurie a magistraților:
Situația care nu mai este tolerată nici de populație, nici de guvern, o puteți observa în imaginea următoare: vârsta de pensionare a magistraților români este mult mai mică decât în restul Europei. Din acest motiv, autoritățile au propus modificări majore, pentru a aduce România mai aproape de standardele europene.
Vasile Petrovan
