4 septembrie 2026, o premieră în calendarul ortodox. Pentru prima dată este cinstită Icoana Maicii Domnului „Rugul Aprins” - 1 oră în urmă
4 septembrie 1951: s-a născut Gheorghe Brânzei, economistul maramureșean care a condus Baia Mare și sucursala BNR - 2 ore în urmă
Palatul Copiilor Baia Mare își deschide porțile pentru noul an școlar. Înscrierile au început - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, vineri 4 septembrie 2026 - 3 ore în urmă
Moisei a fost gazda celei de-a XVI-a ediții a Taberei Județene – Concurs pentru Elevii Olimpici la Matematică - 12 ore în urmă
3 septembrie 1872, Tit Bud și doinele Maramureșului - 14 ore în urmă
Veste grea pentru Maramureș: Printmasters își va închide fabrica din Cicârlău. Aproximativ 450 de angajați vor fi afectați - 18 ore în urmă
Uniforma școlară revine în discuție. Ar reduce diferențele dintre copii sau ar adăuga doar o nouă obligație? - 20 de ore în urmă
Se face dezinsecție în Tăuții-Măgherăuș; Ce zone sunt vizate - 21 de ore în urmă
Revedere emoționantă: După 51 de ani, academicianul Ioan-Aurel Pop s-a întors la Poliția de Frontieră din Sighetu Marmației, locul unde a purtat uniforma de grănicer - 21 de ore în urmă
Maramureșul are trei noi Tezaure Umane Vii
Ediția din acest an a Programului Tezaure Umane Vii, dedicat purtătorilor, păstrătorilor și transmițătorilor de patrimoniu cultural imaterial, a fost de bun augur pentru Maramureș.
Astfel că 3 din cele 15 titluri acordate s-au îndreptat către următorii păstrători și continuatori ai zestrei culturale maramureșene:
Haiducean Maria Juja din Sârbi, comuna Budești – domeniul „instalații de tehnică populară – piuă”;
Rus Vasile („Poștașul”) din Vadu Izei (foto) – domeniul spiritualitate, interpret de muzică instrumentală tradițională;
Ștefanca Dochița din Nănești, com. Bârsana – domeniul prelucrarea fibrelor și firelor textile – cânepă, bumbac, lână.
CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș a întocmit dosarele de candidatură pentru Haiducean Maria Juja – etnolog Maria Mirela Poduț și Marius Marian, iar pentru Rus Vasile – drd. etnolog Corina Isabella Csiszar și Florin Avram.
Juja Haiducean merită cu prisosință acest titlu onorific, după o activitate de aproape 40 de ani cu instalațiile de prelucrare a lânii, în special piua (principala instalație de îndesire a materialului din lână), cea din gospodăria Morărenilor fiind singura din Maramureș în stare de funcționare și este vitală pentru păstrarea autenticității costumului popular moroșenesc (Maria Mirela Poduț).
Vasile Rus, ceterașul din Vadu Izei, este un instrumentist și promotor al folclorului maramureșean autentic, o prezență constantă de mai bine de 4 decenii în spațiul cultural popular al zonei, și nu numai, unanim respectat ca profesionist de valoare. Este impresionanată profunda sa preocupare pentru conservarea și promovarea adevăratelor tradiții românești din Maramureș, dar și deschiderea sa spre alte orizonturi culturale (muzica klezmer, muzica maghiară și ucraineană). (drd. Corina Isabella Csiszar), informează reprezentanții Centrului Culturii Tradiționale Maramureș.








