Meci de foc pentru Minaur la Buzău - 59 minute în urmă
Meciul „zimbrilor” cu Rapid, mutat de la București în Baia Mare - 2 ore în urmă
O nouă recunoaștere internațională pentru Nadia Comăneci - 2 ore în urmă
În perioada 24–25 aprilie: Campanie de colectare a deșeurilor electrice la Tăuții-Măgherăuș - 2 ore în urmă
Discuții pe fond religios în Ungaria, după propunerea Ritei Rubovszky la conducerea educației - 3 ore în urmă
Unde slujesc ierarhii de sărbătoarea închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință - 3 ore în urmă
Echipa de junioare 3 de la CS Marta, calificare în turneul semifinal 2, după victorii pe linie - 4 ore în urmă
Trafic restricționat la punctul de trecere a frontierei Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
Un elev de la Colegiul de Arte din Baia Mare, premiat la Concursul Interjudețean de Canto, Teorie și Istoria Muzicii „Nicolae Brânzeu” - 5 ore în urmă
CS Simared, rezultate foarte bune la Cupa României de Kaiac-Canoe - 6 ore în urmă
Trei epoci, o singură dată: 9 Mai – o zi cât o lecție de istorie
Astăzi, 9 mai, marcăm una dintre cele mai dense și simbolice zile din calendarul european și românesc – o zi ce unește trecutul sângerând al războaielor cu idealurile curajului național și ale păcii continentale. Trei evenimente majore, întinse pe aproape un secol, conturează profilul unei date cu profunde reverberații istorice: Proclamarea Independenței României în 1877, încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa în 1945, și, într-o notă amară de ironie geopolitică, aderarea Germaniei de Vest la NATO în 1955, exact la zece ani după înfrângerea nazismului.
1877: România își proclamă libertatea
Pe 9 mai 1877, în fața Adunării Deputaților, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea cu voce fermă cuvintele ce aveau să devină piatră de hotar: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.” A fost momentul în care România a rupt, formal și ireversibil, legăturile de vasalitate față de Imperiul Otoman, în plin context al Războiului Ruso-Turc, în care armata română avea să-și dovedească sângele și voința pe câmpurile de luptă de la Grivița și Plevna.
1945: Sfârșitul unui coșmar mondial
Tot într-o zi de 9 mai, dar în 1945, lumea a respirat ușurată. La cartierul general sovietic din Berlin, Germania nazistă a semnat actul de capitulare necondiționată, punând capăt celui mai sângeros conflict din istoria omenirii. Era sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa – un război care a costat viața a peste 50 de milioane de oameni și a lăsat în urmă orașe ruină, familii sfâșiate și o omenire traumatizată. Pentru estul Europei, însă, victoria împotriva fascismului a fost urmată de o altă formă de opresiune – ocupația sovietică și instalarea regimurilor comuniste.
1955: Din ruine, o nouă putere militară
La exact un deceniu după încheierea războiului, pe 9 mai 1955, Republica Federală Germană (Germania de Vest) este primită în NATO. O decizie care avea să inflameze relațiile cu blocul estic și să întărească linia de fractură a Războiului Rece. Simbolic, această aderare marchează revenirea oficială a Germaniei pe scena militară internațională, dar și începutul unei noi epoci de tensiune între Est și Vest, ce avea să dureze până la căderea Zidului Berlinului.
9 Mai – mai mult decât o simplă dată
Astăzi, 9 mai este celebrată în România ca Ziua Independenței, dar și ca Ziua Victoriei în Europa. În același timp, este și Ziua Europei, aniversând Declarația Schuman din 1950, actul de naștere al Uniunii Europene moderne. Această triplă semnificație oferă un prilej de reflecție asupra prețului libertății, al lecțiilor istoriei și al fragilității păcii.
Într-o lume din nou tensionată și în care ideea de suveranitate revine cu forță, 9 Mai rămâne o ancoră de memorie și o pledoarie pentru unitate, responsabilitate și demnitate națională.
Vasile Petrovan















