Prim-ministrul bulgar, Rosen Jeliazkov, a demisionat după revolta publică împotriva taxelor și corupției - 38 minute în urmă
Povestea lui Lucian Mihalache și a sanctuarului Megafauna - 1 oră în urmă
O altfel de ședință cu părinții, la Suciu de Sus - 1 oră în urmă
Pavel Bartoș a încântat cu prezența publicul băimărean, în cadrul premierei filmului „Crăciun cu Ramon” - 2 ore în urmă
Sute de noi dosare aprobate de AFM în cadrul Programului Rabla pentru persoane fizice - 2 ore în urmă
Atenție, șoferi! Ceață densă în zona depresionară a Maramureșului - 2 ore în urmă
Vizita cadrelor militare la Centrul Eparhial - 3 ore în urmă
Caravana Atelierelor la Școala „Nichita Stănescu” din Baia Mare – micuții au realizat decorațiuni specifice acestei perioade - 3 ore în urmă
„Chimia din farfurie”: Conferință națională cu prof. univ. dr. Dan Cristian Vodnar în fața a peste 250 de elevi - 3 ore în urmă
Conferință controversată la Curtea de Apel București – între apărare și mărturia unui magistrat - 3 ore în urmă
Trei epoci, o singură dată: 9 Mai – o zi cât o lecție de istorie
Astăzi, 9 mai, marcăm una dintre cele mai dense și simbolice zile din calendarul european și românesc – o zi ce unește trecutul sângerând al războaielor cu idealurile curajului național și ale păcii continentale. Trei evenimente majore, întinse pe aproape un secol, conturează profilul unei date cu profunde reverberații istorice: Proclamarea Independenței României în 1877, încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa în 1945, și, într-o notă amară de ironie geopolitică, aderarea Germaniei de Vest la NATO în 1955, exact la zece ani după înfrângerea nazismului.
1877: România își proclamă libertatea
Pe 9 mai 1877, în fața Adunării Deputaților, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea cu voce fermă cuvintele ce aveau să devină piatră de hotar: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.” A fost momentul în care România a rupt, formal și ireversibil, legăturile de vasalitate față de Imperiul Otoman, în plin context al Războiului Ruso-Turc, în care armata română avea să-și dovedească sângele și voința pe câmpurile de luptă de la Grivița și Plevna.
1945: Sfârșitul unui coșmar mondial
Tot într-o zi de 9 mai, dar în 1945, lumea a respirat ușurată. La cartierul general sovietic din Berlin, Germania nazistă a semnat actul de capitulare necondiționată, punând capăt celui mai sângeros conflict din istoria omenirii. Era sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa – un război care a costat viața a peste 50 de milioane de oameni și a lăsat în urmă orașe ruină, familii sfâșiate și o omenire traumatizată. Pentru estul Europei, însă, victoria împotriva fascismului a fost urmată de o altă formă de opresiune – ocupația sovietică și instalarea regimurilor comuniste.
1955: Din ruine, o nouă putere militară
La exact un deceniu după încheierea războiului, pe 9 mai 1955, Republica Federală Germană (Germania de Vest) este primită în NATO. O decizie care avea să inflameze relațiile cu blocul estic și să întărească linia de fractură a Războiului Rece. Simbolic, această aderare marchează revenirea oficială a Germaniei pe scena militară internațională, dar și începutul unei noi epoci de tensiune între Est și Vest, ce avea să dureze până la căderea Zidului Berlinului.
9 Mai – mai mult decât o simplă dată
Astăzi, 9 mai este celebrată în România ca Ziua Independenței, dar și ca Ziua Victoriei în Europa. În același timp, este și Ziua Europei, aniversând Declarația Schuman din 1950, actul de naștere al Uniunii Europene moderne. Această triplă semnificație oferă un prilej de reflecție asupra prețului libertății, al lecțiilor istoriei și al fragilității păcii.
Într-o lume din nou tensionată și în care ideea de suveranitate revine cu forță, 9 Mai rămâne o ancoră de memorie și o pledoarie pentru unitate, responsabilitate și demnitate națională.
Vasile Petrovan
















