7 mai 1986, când Steaua București a devenit regina Europei - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș, joi 7 mai 2026 - 1 oră în urmă
Omul potrivit la locul potrivit - 12 ore în urmă
„Copiii, florile Europei” – expoziție la Biblioteca Județeană - 13 ore în urmă
A murit Iosif Boda, fost consilier prezidenţial, ambasador şi deputat - 13 ore în urmă
Serghei și Anisia au spus „Da” - 14 ore în urmă
Pantofi cu toc pentru o ținută casual-chic: 8 combinații de ținute pe care să le încerci - 15 ore în urmă
Când este indicată operația de colecist? Semnele care arată că ai nevoie de operație - 15 ore în urmă
Sfaturi utile pentru a evita capcanele creditelor rapide online - 15 ore în urmă
Rezultate deosebite pentru două eleve de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș, în cadrul concursului județean „Magia Cuvintelor” - 15 ore în urmă
Editorialul de miercuri: File din istoria preotului ieudean Ioan Marcu (III)
(…)
Luptele cu bandele lui Odoviciuc au durat trei săptămâni. După toate cele petrecute în comună, într-o duminecă, când toată populația era pe drum în sat, apare o mașină mică cu un steguleț tricolor pe băț. Oamenii s-au retras imediat din drum prin livezi, temându-se că este iarăși o bandă de-a prefectului ca să-I împuște.
Grupele noastre de apărare s-au pregătit să arunce mașina în aer cu grenade. Cei din mașină au observat acest lucru și atunci au ieșit pe scara mașinii tremurând de frică. Preotul Alexandru Chindriș Nănașu, care însoțea persoanele din București, le-a spus oamenilor să se liniștească pentru că în mașină nu sunt ucraineni, ci români din București. Au fost chemați tot poporul la adunare, la monumentul eroilor, unde un profesor, Robu, trimis de Guvernul Romîn le-a ținut o cuvântare în care le-a spus că întreg Maramureșul și Ardealul cedat rămâne alipit de patria mamă, România. La capătul cuvântării ne-a rugat ca pe toți prizonierii luați în timpul luptelor să-I eliberăm ca să poată merge fiecare la casa lui. Unii din cei arestați au fost membri de partid și au ajuns în funcții mari și s-au răzbunat pe noi, așa că tare mulți ieudeni au suferit.
Acești prizonieri au cerut ca primarul comunei și preotul Ion Dunca Joldea să fie dați în judecată. La o lună după aceasta au fost citați la Tribunalul din Sighet nouă persoane, și anume: Pop Dumitru – primarul comunei, Dunca Ion Joldea – preotul comunei, Dăncuș Ion – ajutor de primar, Chindriș Gavrilă Adam – secretar comunal, Chindriș Ion, Dăncuș Vasile Vîrtic, Iusco Grigore Grigaci, Covaci Ion Bidina și Covaci Ștefan.
Ne-am prezentat la secția instrucție, unde era un judecător hâtru, cu experiență de jurist, cu numele Piler, iar președinte un vechi judecător, Dezideriu Florea. Nu am fost condamnați imediat. În timpul dezbaterilor au apărut în sală persoane din cei înlăgărați în Ieud ca să ne cunoască și să se răzbune pe noi când vom merge acasă. Președintele tribunalului i-a văzut și a priceput ce vreau și a dat un telefon la prefect, care ne-a dat o gardă de zece polițiști înarmați care au făcut cordon pe lângă căruțele noastre la întoarcerea acasă până în comuna Oncești. Nu am mai mers altul la proces la Sighet, ci s-a deplasat tribunalul la Dragomirești, unde am fost citați și achitați.
Pe când am fost dați în judecată au fost instalate autoritățile române, dar la Sighet tot se întâmplau multe ilegalități și crime, căci erau bande formate, toți derbedeii unguri, români, evrei și alte nationalități care umblau mascați în uniforma soldaților ruși și dacă avea cineva supărare pe tine, te arăta cu degetul și imediat îți lua viața.
În timpul acela populația trebuia să dea vite. În contul armistițiului, Plasa Iza a fost impusă cu 800 de vite. Plasa era formată din 12 comune – din cele 800 de vite au fost repartizate Ieudului 400, restul la 11 comune.
(Va urma…)
Marian ILEA
Citește și
Editorialul de miercuri: File din istoria preotului ieudean Ioan Marcu (II)







