Maramureșeanul Janos Kiss a ajuns la Mamaia cu bicicleta: 1.000 de kilometri, 11 zile și o misiune pentru copiii cu autism - 2 minute în urmă
Baia Mare, 7 septembrie 1940. O zi care a schimbat orașul și harta României - 18 minute în urmă
Ioan Ardeleanu-Pruncu, 83 de ani și o viață legată de cultura și memoria Sighetului - 28 de minute în urmă
Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la începutul anului școlar 2026–2027 - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș, luni 7 septembrie 2026 - 2 ore în urmă
6 septembrie 1950: ziua în care județul Maramureș a dispărut de pe harta administrativă - 13 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Chiuzbaia - 16 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Tg. Lăpuș, pe podium la prima ediție a „Crosului de la Capătul Lumii” - 17 ore în urmă
„Povești cu rădăcini și pietre”: Îndrăgitul parodist și scriitor Lucian Perța își dezvăluie o pasiune aparte la Festivalul PRISPA de la Brașov - 18 ore în urmă
Alpha MMA Academy Baia Mare, locul I în clasamentul general pe cluburi la Cupa Expert Fight - 18 ore în urmă
Metehăul – „vedeta” Bobotezei în unele sate din Maramureșul Istoric
Un ritual interesant întâlnit în Maramureșul Istoric de Bobotează îl reprezintă Metehăul.
Cu ajutorul Corinei Csiszár de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș aflăm că acesta încă se mai păstrează în câteva sate din Maramureșul Istoric. Sistemul obiceiurilor nu se pierde, el este într-o continuă schimbare și regenerare.
„În câteva sate din Maramureșul Istoric, în ziua de Bobotează, încă se mai pun Metehăi.
Spre surprinderea și bucuria noastră, fără reconstituiri, obiceiul își urmează cursul său firesc. Doar ținuta „atrăgătoare” și textul metehăului, au suferit unele transformări, cum era și firesc, semn că maramureșeanul nu își pierde niciodată umorul și se adaptează vremurilor.
Dar ce este de fapt, acest Metehău denumit și moș sau babă, în funcție de sat? Tinerilor necăsătoriți li se confecționează o păpușă din paie de grâu, ovăz sau pănuji de porumb, de statură umană. Păpușa îmbrăcată cu haine femeiești sau bărbătești, se agăța într-un pom sau în locuri greu accesibile, dar cât mai la vedere, în apropierea casei celor vizați.
„Puneam babe și moși. Să scula feciorii dimineață tare, să să uite, să ieie baba, să nu margă altu să citească. Api tot felul de prostii scriau. Și mie mi-o pus pețâtor, pă fântână-n drum. L-am adus și atâta l-am jucat. Și să știți că-n anu cela m-am măritat. Cela de obdiele, îl aduce pă cela de ptele. L-am dus în casă, l-am pus după masă, l-am cinstit.” (Budești) – transmite Corina Isabella Csiszár.
Foto 1 – din colecția CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Foto 2 – Teofil Ivanciuc










1 Comentariu în această postare
Ilie Gherhes
Felicitări pentru articol! Se încă se mai pun, în noaptea de Boboteaza, spre amuzamentul comunității, la cei ,,trecuți „! La mulți ani!