Spitalul de Recuperare Borșa face angajări. 15 posturi pentru asistenți medicali, toate pe perioadă nedeterminată - 18 minute în urmă
Maramureșeanul Janos Kiss a ajuns la Mamaia cu bicicleta: 1.000 de kilometri, 11 zile și o misiune pentru copiii cu autism - 24 de minute în urmă
Baia Mare, 7 septembrie 1940. O zi care a schimbat orașul și harta României - 41 de minute în urmă
Ioan Ardeleanu-Pruncu, 83 de ani și o viață legată de cultura și memoria Sighetului - 50 de minute în urmă
Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la începutul anului școlar 2026–2027 - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, luni 7 septembrie 2026 - 2 ore în urmă
6 septembrie 1950: ziua în care județul Maramureș a dispărut de pe harta administrativă - 13 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Chiuzbaia - 17 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Tg. Lăpuș, pe podium la prima ediție a „Crosului de la Capătul Lumii” - 17 ore în urmă
„Povești cu rădăcini și pietre”: Îndrăgitul parodist și scriitor Lucian Perța își dezvăluie o pasiune aparte la Festivalul PRISPA de la Brașov - 18 ore în urmă
Iernile copilăriei de altădată erau despre haine tricotate de bunicuțe
Iernile copilăriei de odinioară aveau un farmec aparte iar hainele tricotate de bunicuțe erau o parte esențială a acelor vremuri. Pulovere groase, căciuli, fulare, șosete, mănuși cu un deget, toate păstrau, nu doar căldura, ci și amintirea mâinilor care le-au creat. Mirosul lânii vopsite și a vieții simple adăposteau în haine, povești, rugăciuni tăcute și grija bunicuțelor pentru nepoții ei. În casele de la sate, unde lemnele trosneau în sobe, în timp ce omătul era din belșug, fiecare lucru tricotat era o comoară de neprețuit.
Astăzi trăim într-o lume în care moda și viteza cu care cumpărăm lucruri, par să primeze în fața valorii emoționale. Hainele împletite de bunicuțe au fost înlocuite cu produse de serie, fabricate rapid și vândute pe rafturile magazinelor. Pierdem pe zi ce trece esența lucrurilor, grija, efortul și dragostea investite în ele. Au rămas prea puțini oamenii care retrăiesc frumusețea obiectelor făcute manual, din respect pentru tradiții. E nevoie doar de puțin timp pentru a privi dincolo de aparențe și de a regăsi valoarea autentică a lucrurilor realizate cu sufletul. 
Lăcrimioara ZOTA










