Ziua Internațională a Victimelor Comunismului sau Memento Gulag, a fost sărbătorită pentru prima oară în țara noastră, în anul 2004, la București. Inițiativa aparține organizației Comitatus Pro Libertatibus, o federație de asociații și comitete înființată în 1997 sub conducerea lui Vladimir Bukovski, la Milano, și care își propune să afirme o „cultură a libertăților”. Memento Gulag este dedicat comemorării victimelor represiunii comuniste, în special a celor care au suferit în lagărele de muncă forțată, închisorile și coloniile de detenție politică din perioada comunistă, dar și celor care au murit în timp ce erau anchetați de fosta securitate. Gulagul comunist, un sistem de închisori și lagăre de muncă forțată, a fost un instrument de represiune brutal, utilizat în Uniunea Sovietică, România și alte țări comuniste, care au cauzat suferințe de nedescris, milioanelor de oameni:
- Muncă istovitoare în condiții grele, în minerit, tăiere de păduri sau construcții, adesea în zone arctice.
- Foamete și boală, din cauza hranei insuficiente și lipsei de îngrijire medicală.
- Izolare extremă și persecuție, cu supraveghetori brutali și lipsa drepturilor fundamentale.
În țara noastră, cele mai cunoscute închisori erau la:
- Închisoarea de la Pitești: Aici, între 1949 și 1952, a avut loc un experiment brutal cunoscut sub numele de „reeducare”, prin care deținuții erau forțați să își tortureze colegii de celulă pentru a-și „reforma” convingerile. Mărturiile despre torturile și umilințele de la Pitești rămân unele dintre cele mai cumplite din istoria represiunii comuniste.
- Închisoarea de la Gherla și Aiud: Condițiile de detenție erau extrem de dure, iar prizonierii erau supuși unor regimuri de muncă grea, foamei și abuzurilor fizice și psihice.
- Canalul Dunăre-Marea Neagră: Acesta a fost unul dintre cele mai mari proiecte de muncă forțată din România, unde deținuții politici, împreună cu „dușmanii regimului”, au fost forțați să lucreze în condiții de extremă brutalitate. Mulți și-au pierdut viața din cauza muncii epuizante, foametei și violenței supraveghetorilor.
Intelectuali, preoți și lideri religioși, foști membri ai partidelor istorice și alți „indezirabili” au fost închiși în lagăre și închisori precum cele de la Aiud, Jilava și Sighet, cunoscută și ca „Închisoarea Elitelor.” La Sighet, mulți lideri ai elitelor interbelice au fost deținuți și tratați cu cruzime; aici au murit personalități ca Iuliu Maniu și Gheorghe I. Brătianu. Experiențele traumatizante trăite de cei care au fost deținuți în gulaguri au avut efecte devastatoare asupra sănătății lor fizice și psihice. Mulți dintre supraviețuitori au rămas cu traume profunde, iar stigmatul de „dușman al poporului” a continuat să le afecteze viețile chiar și după eliberare, în anii regimului comunist.
Proclamarea acestei zile are rolul de a educa și informa publicul, în special tinerii, cu privire la istoria represiunii comuniste și ororile sistemului totalitar din România și din alte țări din Europa de Est. Să fie 
un spațiu public de reculegere și de cinstire a memoriei celor care au pierit în detenție sau care au suferit torturi și privațiuni în perioada comunistă.
Lăcrimioara ZOTA
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
