Apicultorii români se confruntă cu dificultăți majore, cauzate de condițiile meteorologice extreme ale acestui an și impactului negativ al importurilor de miere extracomunitară asupra pieţei interne.
Anul 2024 a fost marcat de o serie de evenimente meteorologice extreme care au afectat drastic producţia apicolă. În Europa şi nu numai, condiţiile atmosferice, schimbările de climă provoacă mari probleme familiilor de albine şi, din păcate, nici România nu face excepţie. În acest an, am pierdut cam 40-45% din producţia de miere la nivel naţional. Producţia a fost afectată începând cu primul cules, cel de rapiţă, continuând cu cel de salcâm, unde producţia a fost calamitată până la 70% în unele zone, teiul la fel. La floarea-soarelui producţia a fost compromisă în cea mai mare parte a ţării din cauza temperaturilor excesive”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
Anul acesta, apicultorii au avut cheltuieli suplimentare faţă de sezonul 2023, undeva la 218 lei pe familia de albine. Vă daţi seama că numai la o familie de albine este un efort financiar în plus de peste 200 de lei, la 10 familii sunt 2.000 de lei, iar la 100 de familii – 20.000 de lei. Nu este uşor, mai ales în condiţiile în care nici cantitatea de miere care s-a realizat în acest an nu poate fi valorificată la un preţ ce ar putea să asigure recuperarea sau acoperirea parţială a acestor cheltuieli. În plus, tinerii nu se mai prezintă la cursuri, nu mai sunt interesaţi de această activitate, pentru că îşi dau seama că e foarte greu să supravieţuieşti şi să-ţi menţii familia dintr-o activitate care depinde 99% de natură”, a avertizat şeful ACA.
Apicultorii români au făcut o adresă către minister
Având în vedere toate aceste dificultăţi cu care se confruntă sectorul apicol din România, ACA a transmis încă din luna iulie o adresă la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în care solicită acordarea “unui sprijin financiar concret pentru apicultorii români”. Cer să poată face faţă provocărilor actuale şi să îşi poată continua activitatea. De asemenea, organizaţia a solicitat şi implementarea unor măsuri legislative pentru protejarea pieţei interne de mierea extracomunitară, care afectează grav valorificarea producţiei autohtone, dar şi pentru sprijinirea creşterii consumului de miere în România.
Nu în ultimul rând, şeful ACA şi-a exprimat regretul că statul nu a găsit încă soluţii pentru aplicarea programului “Mierea în Şcoli”, amânat deja pentru al 18-lea an consecutiv, deşi România se află în coada clasamentului european privind consumul de miere.
Lăcrimioara ZOTA
