Copiii Ansamblului „Florile Chioarului” din Săcălășeni, vizitați de Moș Nicolae - 9 minute în urmă
„Întâlnire între prietenii naturii”: Educație ecologică prin joc și culoare la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza“ din Baia Mare - 24 minute în urmă
Daruri de la Moș Nicolae pentru copiii din Tăuții Măgherăuș - 28 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când vina organizează emoția - 46 minute în urmă
Start oficial pentru PROALL, un proiect transfrontalier România–Ucraina pentru intervenții la incendii - 1 oră în urmă
Este posibil astăzi Umanismul? (foileton 2) - 3 ore în urmă
Campania Națională de Colectă de Crăciun: Băimărenii sunt invitați să doneze alimente pentru cei aflați în nevoie - 3 ore în urmă
20 de ani de American Spaces la American Corner Baia Mare - 3 ore în urmă
Reamenajarea spațiului de studiu al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare - 3 ore în urmă
Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare organizează concurs pentru funcția de manager - 4 ore în urmă
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației
Azi, 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, reprezentanții Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației ne propun să (re)descoperim Casa Nagy din Câmpulung la Tisa.
Aceasta a fost restaurată în Muzeul satului maramureșean „Mihai Dăncuș”. Casa este construită din lemn. Are un plan clasic, adică, o tindă (vestibul) pe mijloc flancată de două încăperi. Sobele de încălzit şi de gătit sunt racordate prin vestibul la un coş imens din nuiele unse cu argilă pe interior, de formă tronconică. Acoperişul este în trei ape cu o prelungire de protecţie pe faţadă. Este tencuită cu lut şi văruită în alb. Din exterior, spre curte se intră în pivniţă construită din lespezi de piatră carieră.
Gospodăria este pe planul specific satelor de colonişti. Mai cuprinde o cămară în curte şi o şură care iniţial a fost acoperită cu paie şi a aparţinut familiei Kosa.
Maramureșul este cunoscut ca un spațiu multicultural. Pentru păstrarea tradiţiilor şi a specificului etnic al diverselor minorităţi din zonă, încă din 1972 când se preconiza organizarea unui muzeu în aer liber la Sighetu Marmaţiei, prin tematică, se propunea și achiziţionarea unor obiective aparținând comunităților etnice, informează repezentanții muzeului.
Citește și
Despre poarta cu șerpi din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighet, datată în 1907















